Vremea însorită i-a scos din casă pe meşterii populari, dar şi pe cei care iubesc meştegurile autentice. Aceştia au animat uliţele satului din inima oraşului Baia Mare. Neobosiţi, meşterii poulari nu s-au mulţumit să îşi expună doar produsele, ci s-au apucat de treabă, sperând că printre privirile curioase ale maramureşenilor vor găsi şi persoane dornice de a deprinde tainele artei populare. Astfel, vizitatorii au putut vedea cum se confecţionează baierele la traistă, brâiele, cum se tricotează, croşetează, cum se sculptează porţile maramureşene, dar şi cum se prepară plăcintele. Târgul Bun de Maramureş a făcut parte din evenimentul Zilele Maramureşului, desfăşurat la final de săptămână la Muzeul Satului din Baia Mare.
Lumea nu mai are timp de lucru, pentru că “e ocupată cu facebookul”
Mărie Godja din Onceşti îşi aştepta cumpărătorii, nu oricum, ci împletind de zor, din fire de lână albe şi negre, baiere pentru traiste. Femeia spune că a învăţat acest meşteşug de la mama ei, apoi s-a specializat când s-a măritat pentru că soacra ei a fost mare gospodină. Acum a predat ştafeta mai departe, nurorilor şi nepoatelor. ″Sunt meşter popular din Onceşti. Am trăistuţe, zgărdane. Am învăţat acest meşteşug de la mama când eram cocoană. Ulterior am învăţat de la alte femei, dar cel mai mult de la soacra. Ea a fost tare mult cu lucrurile astea. Eu am trei nurori, toate trei ştiu. Am şi o nepoată pe care am învăţat-o. Au venit cumpărătorii. Am adus şi aici lucrul. Eu împletesc baierele pentru traiste cu alb şi negru″, a declarat Mărie Godja din Onceşti.
Şi Mărie Puicar a ales să împletească baiere şi brâie la faţa locului. ″Aici împletesc baier pentru traistă sau brâu pentru costum tradiţional. Au căutare, mai ales brâiele. A început să înflorească acest meşteşug. Eu mă ocup de când eram copil. Am furat meseria de la o vecină. De la ea am învăţat să lucrez la război. Apoi am avut o cumnată din Moldova care m-a învăţat să pun tiară, să fac ştergători, lucruri frumoase. Puţini ucenici am, nu prea vrea lumea să lucreze, e ocupată cu facebookul″, a spus Mărie Puicar din Onceşti.
Noutatea târgului: ii din dantele
Livia Şovre a venit cu noutăţi la târg. Văzând cât de mare căutare au iile din pânză, s-a gândit să confecţioneze şi ii din dantelă. Preţul e unui acceptabil: 200 lei. Meşterul popular spune că nu e preţul real pentru munca depusă. Mai mult, se poate şi negocia. ″Acum am venit cu ii lucrate din dantelă, din bumbac, brâie lucrate în mărgele. Tot timpul îmi vin idei. Iile din dantelă sunt o noutate. Am realizat şi o fustă din cânepă în amestec cu bumbac. Am aplicat şi mărgele. Am avut cereri de la turişti care m-au întrebat dacă nu am ceva din cânepă. Încearcă lumea să se întoarcă la tradiţii. Mai ales la sate, costumele populare sunt scoase din lada de zestre″, a precizat Livia Şovre.
Stela Szilagyi a ales să lucreze pentru copii. Pentru că îi iubeşte mult, s-a gândit să îi bucure cu obiectele sale. Aşa că acum croşetează sau tricotează obiecte vestimentare, dar şi jucării pentru cei mici. Stela Szilagyi le-a demonstrat şi ea celor prezenţi la eveniment cât de mult îşi iubeşte lucrul, aşa că nu a stat o clipă, ci a tricotat. ″Acum tricotez un turban. În general pentru copii lucrez. Croşetez, tricotez, dacă e cazul cos şi motive tradiţionale. Jucăriile se cer foarte tare. Eu iubesc mult copiii şi de aceea m-am axat pe această activitate. La noi în casă s-a lucrat întotdeauna. Aveam 7 ani când m-a învăţat mama să tricotez, să croşetez. La oraş nu prea s-a cerut, dar acum sunt interesaţi din nou, oamenii de această îndeletnicire″, a afirmat Stela Szilagyi.
Ovidiu Bandrea a adus cu el produse naturale: săpunuri, creme sau uleiuri de masaj. ″Produsele sunt realizate de mine. Sunt 100 % naturale, nu conţin niciun fel de chimicale, coloranţi sau substanţe artificiale, sunt săpunuri naturale, lichide, solide, creme, toate produsele sunt naturale. Am folosit uleiuri presate la rece, uleiuri esenţiale pure, plante medicinale. Săpunurile naturale sunt exfoliante, hidratante, regenerante ale pielii, uleiurle de masaj aduc multiple beneficii, cremele, uleiurile de argan, de jojoba dau elasticitate pielii. De vreo trei ani mă ocup de această îndeletnicire. Am avut nişte probleme de piele şi aşa mi-a venit ideea″, a punctat Ovidiu Bandrea din Baia Mare.
Poartă maramureşeană, sculptată la muzeu
Nicu Pop a venit de această dată cu o poartă maramureşeană. A sculptat cu mult drag şi cu râvnă, pentru că poarta va fi amplasată chiar acasă la el, aşa că trebuie să iasă ceva demn de admirat. A aşezat pe ea diverse simboluri şi speră să o finalizeze în vară. ″Facem o poartă maramureşeană. Sperăm că vor dori oamenii să înveţe, că de nu, se pierde tradiţia. Au venit multe persoane, inclusiv copilaşi care s-au uitat la noi cum lucrăm. Am început de vreo două luni şi sperăm să terminăm în vară. E o poartă maramureşeană pe care o voi amplasa la mine acasă. Suntem trei persoane care lucrăm pe poartă. Avem mai multe simboluri sculptate pe ea: colacul şi soarele în mişcare, colacul şi sita vieţii sau sămânţa vieţii şi funia care face legătură între cer şi pământ. M-am inspirat de pe alte porţi maramureşene″, a declarat Nicu Pop. Ştefan Jula şi-a ajutat şi el prietenul mai ales că, mărturiseşte că ″sculptatul e viaţa mea″.
