Când istoria se întoarce acasă • Lansare de carte la Consulatul României din Solotvino

0
438
Ion Huzău, Vasile Ona, Gheorghe Pârja şi Spiridon Pralea
Ion Huzău, Vasile Ona, Gheorghe Pârja şi Spiridon Pralea

Nu fac nici o figură de stil când afirm că sunt momente în viaţa unei comunităţi care, după repetate tăceri ale lumii, se întâlneşte cu istoria acasă. Acolo, unde ea a fost trăită de şirurile de oameni. Ea, cea rătăcită, ascunsă, refugiată, învinuită, răstălmăcită, ori tăcută prin biblioteci. Şi câte poveri nu poartă măreaţa istorie! Iluminarea este cu atât mai mare, când drumul, spre rădăcinile argumentelor vremii, este făcut de o Bibliotecă.
O călătorie mare, generoasă, inspirată, pelerină, care poartă renumele de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, pusă pe roţile acestei lumi a cărţii de dr. Teodor Ardelean, directorul instituţiei. Frecvente şi, cu urme adânci, sunt trecerile Tisei, purtătoare de lumina scrisului în limba română. Nu uit că, în anul 2002, domnul Ardelean a inaugurat prima bibliotecă publică românească în Ucraina, la Biserica Albă. Pe acest fond al legăturilor, strânse şi cu folos, s-a înscris şi lansarea de carte, din ziua de 7 iunie, de la Consulatul României din Solotvino, când a fost lansat, şi dăruit, volumul „Românii din Transcarpatia”, o antologie de texte alcătuită de dr. Teodor Ardelean şi dr. Ioan M. Botoş.
Manifestarea a fost organizată de Consulatul României la Solotvino şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. În sala de conferinţe a Consulatului, au fost prezenţi directori de şcoli, profesori şi învăţători, locuitori din Slatina de peste apa Tisei şi din localităţi apropiate. Despre semnificaţia întâlnirii, şi importanţa cărţii, a vorbit, la început, Excelenţa Sa Gabriel Nicola, consulul României la Solotvino, apreciind valoarea acestei cărţi pentru comunitatea românească din dreapta Tisei. Dar şi efortul şi grija constantă a instituţiei băimărene pentru ca darul cărţii să ajungă la românii din satele din Transcarpatia. Moderatorul întâlnirii, Teodor Ardelean, a pus accent pe importanţa cunoaşterii istoriei locale, cea argumentată de izvoare ştiinţifice, pentru păstrarea identităţii.
Preţuirea pentru românii din dreapta Tisei o are încă din satul natal. Apoi cu profesionalism, şi spirit de neam, a iniţiat proiecte culturale care îşi văd roadele. Teodor Ardelean a făcut invitaţie directorilor de şcoli din satele româneşti din dreapta Tisei să manifeste interes pentru a-şi face biblioteci româneşti. Biblioteca judeţeană este deschisă: veniţi după cărţi!, a spus directorul. Pe masă, alături de antologia în discuţie, stătea monumentalul volum „100 de personalităţi maramureşene care au făcut istorie”, cartea care a cinstit Centenarul Marii Uniri, apărută tot sub egida Bibliotecii judeţene. Şi acest volum a fost sortit darului pentru românii prezenţi la întîlnire.
Domnul Ioan M. Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, cel care a adunat materialele pentru antologia lansată la Consulat, s-a declarat mulţumit că împreună cu Teodor Ardelean au putut realiza o carte necesară pentru cei care doresc să-şi cunoască istoria mai bine, a-şi aduce mai aproape nea­mul. Conf. univ. dr. Ştefan Vişovan, prefaţatorul antologiei, a expus asistenţei structura cărţii, apreciind că autorii articolelor sunt specialişti în istorie, folclor, etnografie, literatură populară din România, Ucraina şi Republica Moldova. „Cartea face o trecere în revistă a datelor interesante despre istoria multimilenară a localităţilor româneşti, despre tradiţiile şi obiceiurile locuitorilor, fiind antologate şi personalităţi de primă mărime, care s-au impus cu autoritate în viaţa culturală a zonei, a României”, a spus vorbitorul.
Cuvinte de apreciere pentru publicarea acestor antologii au avut profesorii prezenţi la întâlnire. Domnii Mihai Opriş, Dan Nuţu, Gheorghe Opriş, ori Vasile Ţiplea au mulţumit pentru gestul oferit pentru a se putea apropia de istoria adevărată. Eu am repetat o idee spusă şi scrisă de mine: este cartea neamurilor de dincolo de apă, o carte de mare folos pentru luminarea istoriei Maramureşului istoric. Să nu uităm că acest spaţiu a rămas o unitate lingvistică uimitoare. Mi s-a dovedit şi în ziua lansării, ascultând cum vorbesc românii din Slatina. Ca în Săpânţa, ori în Berbeşti. Mi-o confirmă şi profesorul Vişovan. Cum stă scris şi în ultimul capitol al cărţii „Românii din Transcarpatia”.
Un eveniment de neuitat. Le-am promis profesorilor că mă voi reîntoarce pentru o discuţie pe marginea cărţii. Le-am dăruit câteva numere din revistele “Nord Literar” şi „Cronica satului De­seşti.” Prezenţi la manifestare am fost patru dintre cei care am unit cele două maluri ale Tisei în aprilie, 1990: Spiridon Pralea, acum funcţionar consular la Solotvino, profesorul Ion Huzău, Vasile Ona Jotu şi cel care a scris aceste rânduri.
Am mai reţinut un fapt de luat în seamă. După lansarea cărţii, au fost discutate bursele şi taberele acordate de Guvernul României copiilor români din dreapta Tisei. Un prilej memorabil când vezi cum istoria se întoarce acasă sub formă de carte. Asta s-a întâmplat, în 7 iunie, la Consulatul României din Solotvino (Slatina).

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.