Poveste în imagini despre viaţa rurală din Basarabia de după război

0
150

După ce a fost itinerată la Cluj, Timişoara şi Bucureşti, expoziţia “Aşa văzut-a Zaharia-improvizaţii într-o lume captivă” a ajuns în Baia Mare. Fotografiile expuse oferă şansa privitorilor de a vedea viaţa rurală din Basarabia de după război. Expoziţia este organizată de Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Maramureş din Baia Mare, Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti şi Ambasada Republicii Moldova în România. Expoziţia va putea fi vizitată până în 18 august 2019, de marţi până duminică, între orele 10 şi 18. Intrarea este liberă.
“E o poveste în imagini care ne oferă şansa de a privi în trecut în anii 50 într-unul din satele Basarabiei. Expoziţia prezintă câteva din cele 4.000 de clişee, negative regăsite întâmplător în podul unei case dintr-un sat din Basarabia”, a spus Monica Mare, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare.
Despre această “întâmplare” a oferit detalii reprezentantul Catedrei Multimedia de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, Nicolae Pojoga.
“Este o întâmplare de excepţie. La un moment dat, acum 3 ani m-am trezit catapultat în această poveste. Aveam 4.000 de clişee arse, distruse, state sub ploaie, în bătaia soarelui. Era imposibil să ştii ce se va întâmpla cu ele. Trei ani am lucrat cu pensula, cu manualul din care citeam. A fost o responsabilitate enormă. Încercam să nu păşesc în stânga-dreapta greşit. Am discutat şi cu consultanţi din străinătate. Am lăsat 4.000 de negative, care sunt a opta parte din întregul tezaur. A scăpat printr-o minune şi opera lui Zaharia Cuşnir”, a punctat Nicolae Pojoga, lector superior, Catedra Multimedia a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău.
Organizatorii au mai precizat că “fotograful-ţăran şcolit la Iaşi eşuează în încercarea de a se împotrivi intrării în colhoz, fiind închis o vreme. Se va refugia în schimb în fotografie. Cu o arie de cuprindere limitată la câteva sate, Zaharia Cuşnir este un etnograf inocent care înregistrează episoadele sărbătorii şi ale cotidianului, scene casnice sau de convivialitate, însă fără a se opri la ceea ce poate face oricine deţine un aparat foto. Observaţia sa aparent tăcută este surprinzătoare prin dinamica multora dintre cadre, parcă impregnate de o stare de film. Îndrăzneala de a construi imaginea prin compoziţii, straturi şi relaţii între personaje şi aparatul foto pare neverosimilă pentru acea perioadă într-un sat aflat la marginea URSS şi cu atât mai mult pentru un sătean de rând – fierar, zidar, lucrător în colhoz –, a cărui viaţă a însoţit istoria Basarabiei de la apartenenţa la Imperiul Ţarist până la căderea blocului socialist. Se poate spune fără nici o ezitare că Zaharia Cuşnir este noua descoperire din familia inocenţilor, alături de Costică Acsinte şi Vivian Maier”.
Expoziţia se alătură celorlalte proiecte curatoriale pe care Muzeul Naţional al Ţăranului Ro­mân le-a conceput de-a lungul a peste douăzeci de ani în cadrul programelor Arhivei de Imagine, care cuprinde fotografii de la sat şi de la oraş, de teren şi de studio, realizate de către amatori şi de către profesionişti, toate constituindu-se în martori ai unui secol de viaţă socială în comunităţile locuite de români şi nu numai. Realizarea acestui proiect se datorează colaborării cu Ambasada Republicii Moldova în România şi cu Asociaţia pentru Fotografie Documentară A-DOF din Chişinău, fiind susţinut de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale prin Programul dedicat Centenarului Marii Uniri.
La vernisaj au mai fost prezenţi managerul Virgil Niţulescu, de la Muzeul Naţional al Ţăranului Ro­mân, regizorul Elena Donciu, realizatoarea filmului legat de această expoziţie şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Ioan Doru Dăncuş.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.