Sistemul public vs sistemul privat de pensii

0
72

România a aderat la sistemul multipilon de pensii la începutul anilor 2000 dintr-un considerent logic și practic: statistica arăta o evoluție îngrijorătoare a elementului demografic, într-o proiecție pe următorii 50 de ani. Cu alte cuvinte, cifrele vorbeau despre o reducere a natalității, un trend ascendent a migrației persoanelor tinere spre țările occidentale și creșterea din ce în ce mai mare a numărului pensionarilor. Or, pe acest fond, se punea întrebarea (legitimă): cine va plăti pensiile românilor atunci când numărul pensionarilor va depăși numărul persoanelor active? Se impunea o soluție complementară la pensia publică de stat care, până în anii 2000-2010, a funcționat fără sincope prea mari, iar orizontul anilor 2030 nu arată prea bine.
Pilonul 2 de pensie (administrat privat) a fost conceput ca un colac de salvare pentru un sistem despre care se știa că urmează să naufragieze (și nicidecum ca unul menit să atenteze la Pilonul 1 de pensie, așa cum se vehiculează, în prezent, în spațiul public). De aceea, legea (411 / 2004) a prevăzut o creștere treptată a contribuției la Pilonul 2 de pensie, de la 2% la 6%. Această contribuție se deduce, într-adevăr, din contribuția datorată sistemului public de pensii, astfel încât, punctajul lunar se diminuează cu cota aferentă fondului de pensii administrat privat. E acesta un avantaj sau un dezavantaj? Aceasta este întrebarea la care vom încerca să răspundem pe parcursul acestui articol.

Ce se întâmplă cu banii?

Cota de contribuție la sistemul de pensii prevăzută de lege pentru condiții normale de lucru, pentru anul 2019, este de 25%. Contribuția pentru pensia privată obligatorie este de 3,75% (în scădere, de la 5,1%, în 2017). Astfel, în sistemul public de pensii (Pilonul 1) intră lunar 21,25% din veniturile brute ale persoanelor active din România. Acești bani sunt destinați exclusiv plății pensiilor, însă se pare că sunt insuficienți din moment ce se vorbește despre un deficit de circa 18 miliarde de lei la nivelul anului 2015. Cu alte cuvinte, Guvernele care s-au perindat în ultimii ani au finanțat acest deficit, din pricina numărului din ce în ce mai mic al angajaților în raport cu numărul pensionarilor. ”Se estimează că rolul sistemului de pensii de a furniza venituri populaţiei vârstnice din România va scădea, atât în ceea ce priveşte acoperirea populaţiei, cât şi nivelul pensiilor”, se arată în Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice.
Potrivit datelor statistice, în anul 2030, în țara noastră vor fi de două ori mai mulți pensionari decât persoane active, iar în 2050 se va ajunge la un raport de 1:4. Altfel spus, Pilonul 1 de pensie își va diminua considerabil aportul, în mod natural și va ajunge la un moment dat în imposibilitatea de a asigura venituri persoanelor vârstnice: “Raportul dintre numărul de persoane vârstnice și persoane de vârstă activă e prognozat să crească semnificativ pe termen lung, printre cele mai defavorabile din UE. Îmbătrânirea populației este determinată, pe de o parte, de faptul că vom trăi mai mult (speranța de viață la 65 de ani crește semnificativ), iar pe de altă parte, în următoarele decenii, generațiile de “decreței” născute între 1967-1989 vor atinge vârsta retragerii din activitate. Acest lucru se întâmplă simultan cu intrarea în viața activă a unor generații semnificativ mai mici cauzate de prăbușirea natalității de după 90, ce înseamnă micșorarea treptată a grupului de vârstă activă. Așadar, cele mai numeroase generații vor trebui susținute de generațiile cele mai mici din ultimii 50 de ani”, menționează un raport realizat de ExpertForum, în 2012.
Banii din Pilonul 2, administrat de companii private sub supravegherea atentă a ASF, sunt investiți și generează anumite randamente ale investiției. Reprezentanții Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România susțin că fondurile de pensii private Pilonul 2 au avut un randament mediu anualizat de 8% în toată perioada de funcționare a sistemului de pensii private (2007-2018).
“Diferența între o persoană care contribuie doar la pensia publică (P1) și una care contribuie și la P1 și la P2 este că, în cazul primeia, toți banii se duc în bugetul de asigurări sociale pentru plata pensiilor actuale, pe când în al doilea caz, doar o parte iau acest drum, deci mai puține puncte de pensie acumulate, în timp ce restul se strâng în contul de pensie privată. Deci pensia publică nu va fi identică în cele două cazuri.
Pilonul 2 are fonduri care se strâng și se investesc, până acum el beneficiind de contribuții în valoare de aproximativ 35 de miliarde, la care a mai adăugat prin investire încă 7 miliarde. Deci un total de aproximativ 42 de miliarde. În pilonul 1 nu se strânge niciun ban. Ei sunt cheltuiți în ziua 2 pentru plata pensiilor actuale”, a declarat pentru Hotnews.ro, Radu Crăciun, președintele BCR Pensii, în aprilie 2018.

Când se primesc banii din Pilonul 1 și 2?

Banii din Pilonul 1 și 2 se primesc la vârsta standard de pensionare (63 de ani în cazul femeilor / 65 de ani în cazul bărbaților), pentru un stagiu minim de cotizare prevăzut de lege (conform Legii 127 / 2019). Pensia de stat este o pensie viageră, adică se acordă pe întreaga durată a vieții. Pentru pensia privată obligatorie, participantul va avea posibilitatea să aleagă între plata unică sau plata în rate eșalonate; dacă optează pentru ultima variantă, va trebui să aleagă perioada, valoarea și modalitatea de plată. Valoarea minimă a ratei lunare va fi 500 de lei. Perioada maximă pe care se poate eșalona activul este de 60 luni. Specialiștii din domeniu sunt de părere că este necesară elaborarea unei legi care să reglementeze în alți termeni (mai favorabili pentru asigurați) plata pensiilor private.

Cu cât se diminuează contribuția la Pilonul 1?

La începutul lunii octombrie, presa de la București a preluat opinia lui Bogdan Dumitrescu, conferențiar la Academia de Studii Economice București (ASE), potrivit căruia cei care contribuie la Pilonul 2 de pensie (administrat privat) vor primi o pensie mai mică din partea statului, diminuarea fiind de 15% pentru anul de referință 2019: „Dacă se face ponderea contribuţiilor în cele două entităţi se va constata că, pentru o persoană angajată cu salariul mediu, 15% din contribuţiile sale vor merge către sistemul de pensii private, iar în Pilonul I nu va mai primi un punct de pensie, ci doar 85% dintr-un punct de pensie”, a declarat Dumitrescu pentru economica.net, preluat de evenimentulzilei.ro.
Reprezentanții Autori­tății de Supraveghere Financiară (ASF) confirmă acest detaliu, făcând trimitere la prevederile legale. Astfel, în cazul asiguraților care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condițiile legii va suferi o corecție.
Exemplu:
O persoană care a avut, în luna ianuarie 2019, un venit brut de… 4.827 lei, va obține un punctaj lunar de 1,15977 puncte (= raportul dintre venitul brut lunar, 4.827 lei, și venitul mediu lunar pe economie, de referință pentru anul 2019, adică 4.162 lei).
Cota de contribuție prevăzută de lege pentru condiții normale de lucru, pentru anul 2019, este de 25%. Cota de contribuție pentru pensiile private obligatorii este de 3,75%.
Cota de contribuție datorată sistemului public de pensii se determină prin deducerea cotei aferente fondurilor de pensii administrate privat din cota de contribuție stabilită prin lege: 25% – 3,75% = 21,25%.
Raportul cu care se corectează punctajul lunar (aferent lunii ianuarie 2019) va fi de: 21,25 / 25 = 0,850.
Punctajul lunar corectat va fi de 1,15977 x 0,850 = 0,98580 (diminuarea fiind echivalentă cu 15%).

Soluții

Așa cum am văzut deja, banii din pilonul 2 de pensie au un randament foarte bun, ceea ce înseamnă că persoanele care vor avea, pe lângă pensia de la stat, și o pensie obligatorie administrată privat, vor încasa mai mulți bani în primii cinci ani după vârsta de pensionare. Diminuarea cu 15% a punctajului lunar (pe baza căruia se calculează pensia de la stat) se va resimți când se vor epuiza rentele lunare ale Pilonului 2 de pensie (aproximativ în jurul vârstei de 70 de ani). Acest aspect ar putea fi corectat printr-o lege, care să transforme Pilonul 2 în pensie viageră. Pe de altă parte, va trebui să ne schimbăm mentalitatea potrivit căreia statul are menirea și datoria să ne protejeze, inclusiv la vârsta senectuții, pentru simplul motiv că am fost contribuabili. De ani de zile autoritățile statului încearcă să transmită semnale că: “pensia de stat nu va fi suficientă la vârsta pensionării; de aceea fiecare va trebui să economisească pentru propria bătrânețe”.
Una dintre soluții pentru a crește calitatea vieții pensionarilor, mai apropiată de cea din perioada activă, este introducerea, în cadrul sistemului de asigurări sociale, a două componente noi, una obligatorie (Pilonul 2), cealaltă facultativă (Pilonul 3), după cum se menționează pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară.

Dorin Ştef

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.