De când este lumea, marile izbânzi au depins de lideri. De la conducători de state, la curajoși promotori ai noului în domenii radicale ale vieții. Dar nu putem trece cu vederea cine este la talpa democrației românești, în comune, orașe, municipii, județe. Acum, în preajma alegerilor putem gândi mai aplicat, cu interes la noii conducători care vor rezulta din mecanismul electoral. Unii dintre cei de astăzi râvnesc să-și continue drumul, alții nu mai sunt luați în seamă. Că este un lucru foarte important să fii pus pe listă, adică să intri în cursă. Cine te ia în seamă, aici este cheia problemei. Acolo este bobul de piper de unde pleacă ascensiunea. Trebuie să recunoaștem că schema democrației în acele laboratoare se plămădește. Despre asta se vorbește în taină, apoi se dă publicității. Tu, alegătorul, citești lista partidului în ziar.
Fiecare campanie electorală vine cu speranța că vom avea parte de lideri mai buni, care vor înțelege nevoile comunității. Pentru noi, oamenii de rând, cei mai importanți sunt cei de aproape. Cu ei împarți așteptările, dar și eventualele bucurii. De multe ori un primar destoinic, cu mintea deschisă, este mai de folos decât președintele țării. La timpul potrivit, am pledat pentru primenirea clasei politice și în acest ciclu electoral. De la consilieri până mai sus. Acum, jocurile democrației, listele, sunt făcute. Urmează comentariile și votul. Fac parte dintre acei alegători care prețuiesc la lideri competența într-un domeniu, inteligența, o pregătire adecvată, viziunea asupra zilei de mâine, înțelegerea oamenilor și neapărat cultura care are durată în viața unei așezări.
Nu-mi plac cei care fură, care mint, înfumurații, proștii, plagiatorii și mai ales cei lipsiți de caracter. Ruina și dezastrul unui conducător, la orice nivel, este minciuna. Adică să promiți, că așa se poartă în campania electorală, și să nu faci. Amăgirea este scorbura în care roiesc viespi. Am văzut și eu câteva liste de virtuali conducători de pe la noi. Mulți sunt tineri, necunoscuți. Cu CV-uri pompoase, mai greu de verificat. Unele sunt de încredere, altele nasc multe întrebări. Dorim să ne ferim de aventurieri politici, de nepricepuți și hulpavi. Îmi este teamă de prostia ajunsă în funcții prin vot cetățenesc. Listele ascund multe surprize pe această temă. Profesorul Andrei Marga a numit această păguboasă stare ca fiind prostocrația cu ifose. În popor avem o traducere adecvată.
Cred în primenirea clasei politice, prin tineri deștepți și curajoși. Pentru mine, listele cuprind multe nume care nu-mi spun mare lucru. Asta nu înseamnă că acolo nu sunt candidați care vor contura conducătorii așteptați. Fiecare campanie electorală este o mândră și provocatoare așteptare. Dincolo de acest farmec democratic rămân calitățile omului ales. Deci să ne ferim de vânători de diplome hilare și dubioase. De cei cu apucături de impostori, de agramați, șmecheri, panglicari, înfometați de putere, fără școli, ori bișnițari de bulevard. Din păcate, asemenea triste personaje avem în preajmă. Dacă nu va fi stavilă, ei vor reprezenta viitoarea elită a României, formată din șantajiști și aventurieri norocoși. Răpitorul politic este o specie prezentă în fauna noastră, care nu se prea dă stârpită. Ca să supraviețuiască el copiază rețetele simple ale succesului. Și treaba merge! Dar merge prost.
Ducem lipsă de oameni care să conducă domenii importante. Pe cei tineri îi deranjează, uneori, experiența, de aceea pe unii seniori de pe la noi nu i-am văzut pe liste. Să nu vă fie frică de vârsta lucidă, ci de prostie. Și de ratați și mediocrii care țin lumea pe loc. Ori o dau înapoi. Nu peste multă vreme, vom afla ce conducători vom avea. Că ei sunt acolo, în așteptare. Iar votul nostru este o strecurătoare. Culegem, și alegem, ce au semănat alții. C-așa-i în democrația noastră!
