Lecția lui Spiru Haret

0
61

În această vreme pandemică și electorală, am auzit foarte multe păreri despre starea învățământului de astăzi, care mai de care mai ciudate. Unele necesare pentru această vreme netrăită, altele aberante. Nu sunt în măsură să dau lecții școlii din vremea de astăzi, deși cariera mi-am început-o ca învățător, în satul Breb. Poate de aici o sensibilitate în plus pentru acest domeniu. Mi-am adus aminte că la orele de pedagogie de la Liceul Pedagogic din Sighetul Marmației, profesorul Mihai Nițescu ne vorbea cu mare patos despre întemeietorul învățământului modern românesc, Spiru Haret. Recitind biografia lui științifică și devotamentul pentru luminarea poporului român, m-am gândit că ar putea prezenta un imbold pentru slujitorii învățământului românesc de astăzi. Sunt direcții de bază care nu se pierd prin vreme. Pot fi exemple de meditat.
Cine a fost acest deschizător de drum în școala românească? S-a născut la Iași, într-o familie de origine armeană. După studii strălucite în țară, a rămas orfan. A fost ajutat de Titu Maiorescu, cu o bursă la Paris, unde a obținut licența în matematică și fizică. După susținerea tezei de doctorat la Universitatea Sorbona, i s-a propus o catedră universitară în Franța. Spiru Haret a preferat să se întoarcă în patrie, unde a ocupat o catedră universitară. Meritele sale științifice nu au rămas neobservate, așa că la 28 de ani a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Și apoi titular. A ocupat poziții de vârf în organizarea și conducerea învățământului românesc. Academicianului Spiru Haret i s-au încredințat trei mandate la Ministerul Învățământului. Deși a fost sub guvernarea liberală, el a rămas un tehnocrat, ale cărui sobrietate, precizie și capacitate organizatorică au rămas proverbiale.
De reținut că Reforma lui Spiru Haret a fost de sorginte pașoptistă, în sensul că s-a inspirat din experiența de afară pentru schimbarea situației de acasă. Deja licențiat în matematică la București, simte dureros, la sosirea sa la Paris (1871 ) ca bursier al statului român, enorma diferență a pregătirii școlare din țară față de Occident. El a intuit cum au gândit Cuza, Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Eminescu, că o societate preponderent agrară trebuie modernizată din interiorul ei, cu instituții adecvate. Una dintre aceste instituții hotărâtoare este școala, concepută de Haret ca un mijloc fundamental în mediul țărănesc.
Aici pot depune mărturie că dascălul meu, Vasile Fodoruț, era pătruns de doctrina lui Spiru Haret și ideile sociologice ale lui Dimitrie Gusti. Eu sunt produsul acelui complex de împrejurări pedagogice. Dascălul meu, al nostru, era la curent cu starea țării, dar nu a renunțat la educația care formează oameni. Fluxul gândirii lui Spiru Haret s-a prelungit în școala românească. Cine vrea să-l caute cu adevărat, îl poate afla și astăzi. Chiar în învățământul online, care a devenit mistica acestui timp. Spunea ministrul Spiru Haret: “Cum arată astăzi școala, așa va rămâne țara.” Vi se pare o idee depășită? El a făcut nu numai o legislație temeinică, ci a organizat școala într-o epocă de mari convulsii. A căutat soluții viabile pentru redresarea satului românesc.
Noi acum dorim să salvăm satul românesc. Fără soluții viabile. Avem nevoie de soluții pragmatice, mereu actuale. Reforma lui Haret propunea să formeze buni cetățeni, să asigure tinerilor fondul de cunoștințe necesare unui om în viață. Să formeze contingente pentru toate carierele care sunt necesare pentru o viață complexă, dar armonioasă. Numai în zece ani, prin reformele lui, populația alfabetizată s-a dublat. Astăzi vorbim de analfabeți funcționali. Ar trebui să privim cu mai mare atenție la modelul propus de ministrul Învățământului, Spiru Haret. În cheie modernă se pot trage învățăminte.
Spiru Haret a rămas în conștiința publică prin legendarele lui reforme. Care au pus o țară să învețe carte. Constantin Brâncuși, care l-a cunoscut personal pe Spiru Haret, fiind solicitat să facă o machetă pentru o statuie, a prezentat o simplă fântână. Pentru marele sculptor, Spiru Haret era un izvor. Așa a fost și pentru nația lui. În 1971, Uniunea Internațională a Astronauților a dat numele lui Spiru Haret unui crater de pe fața nevăzută a Lunii. Cred că nu am săvârșit o impietate pentru generația actuală dacă am evocat figura legendară a unui fost ministru al Școlilor. Cum era politica pe vremea lui?
Titu Maiorescu, care era conservator, l-a apreciat mult pe Haret, care era liberal. Și mai ales i-a urmat reformele. De asta avem nevoie și în ziua de astăzi. Legile bune din învățământ să aibă continuitate. Nu uitați: „Cum arată astăzi școala, așa va rămâne țara!”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.