Lecția de geografie

0
70

Trăim un timp în care mulți intelectuali trag semnale de alarmă în legătură cu măsurile luate privind reducerea orelor de Limbă și literatură română, când avem generații fără lecturi, fără gramatică, fără diacritice în comunicarea scrisă. Lipsa de univers lingvistic se observă ușor în spațiul public, în dialoguri de ocazie. Recent, așteptând la rând la un cabinet medical, mi-a fost dat să aud o conversație stânjenitoare. Dar într-o societate lichidă, totul curge. Nu putem neglija regulile gândirii și vorbirii întrucât nu ne mai înțelegem ce vrem să spunem. Persoanele de la cabinetul medical foloseau o stridentă confuzie a termenilor. Mă gândeam că mulți dintre cei care au soarta țării în mâini vorbesc cum gândesc. Exagerând un pic, la propunerea pe listele de candidați, nu ar strica și un test de comunicare. Așa nu am asista la aventurieri prin teritorii necunoscute.
După ce Limba și literatura română sunt marginalizate, și limba latină este alungată din programe. Limba latină a fost, timp de secole, limba în care s-a transmis cunoașterea în Europa. Aflu, de la un venerabil profesor, că în cadrul propunerilor de planuri-cadru au fost operate tăieri de ore și la Geografie, disciplină de bacalaureat, la liceele teoretice fiind alocată o singură oră pe săptămână, în clasa terminală. Unde este studiată Geografia României. Disciplina ar trebui să aibă o poziție specială, nu doar că este o disciplină identitară, ci și pentru că prin cunoștințele acumulate favorizează integrarea europeană a absolvenților. Mi-ați putea spune că acum tinerii învață geografie bătând Pământul cu pasul, nu în sala de clasă. Nimic mai fals. Foarte mulți dintre ei văd banul, pentru a scăpa de sărăcie, nu cunoașterea, care să le împlinească personalitatea.
Dar să nu uit de Geografie. Sunt sensibil la această disciplină. Deoarece îmi amintesc că în școala generală, promoția mea a învățat Geografia județului, care mi-a prins bine până în ziua de astăzi. Învățătorul nostru a scris citeț, pe tablă, aprecierile geografului român, academician George Vâlsan, savant de renume internațional: „Învățământul are obligația să asigure studierea și stăpânirea temeinică, de către elevi și studenți a limbii române, cunoașterea literaturii, istoriei și geografiei patriei. Este o datorie elementară a școlii să-i dea elevului o noțiune clară despre țara lui și pământurile de care aude zilnic.”
Profesorul Constantin Toader, de la Colegiul Ion Ghica, din Brăila, publică un articol documentat pe tema marginalizării Geografiei din învățământul actual. Face un tablou trist al acestei discipline. Cine-l aude? În revista “Contemporanul”, condusă de marele scriitor Nicolae Breban, născut în Baia Mare, profesorul își exprimă opiniile față de indiferența diriguitorilor învățământului față de această disciplină. Noile propuneri de planuri-cadru ne indică o diminuare a orelor de geografie sau absența totală, pentru anumiți ani de studiu, ceea ce va avea consecințe negative asupra profilului de formare a absolventului de liceu. Sunt atent la schimbarea lumii, la noile presiuni ale timpului. Poate, unora, li se pare că acest comentariu privind limba română, istoria ori geografia este desuet, că aceste materii nu mai sunt de mare folos românilor.
Nu poți fi de acord cu aceste opinii. În primul rând trebuie să ne înțelegem în limba neamului, să știm pe ce lume trăim și mai ales unde ne aflăm. Să nu confundăm Austria cu Australia, nici natura cu aventura. Eu atâta am avut de spus. Dar cu geografia ce aveți? Știți că în școala românească nu mai sunt subiecte de folclor? Dar despre asta cu alt prilej.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.