Anand-Sergiu Donca este elev în clasa a XII-a la Colegiul Național ”Vasile Lucaciu” din Baia Mare. Deși e doar un adolescent, tânărul se implică în proiecte variate ce își pun amprenta în viața comunității locale, dar și la nivel național. E fondatorul unui proiect cultural din Baia Mare, „Tinerii Clasici”, redactor la publicația online „R3media” (www.r3media.ro) și membru activ în Liga Studenților din Iași, oraș universitar în care își dorește continuarea studiilor odată cu încheierea liceului. Pare mai matur decât e vârsta lui. Poate tocmai această maturitate îl determină să nu stea locului, ci să fie parte activă la momentele importante din viața poporului român. Așa se face că, de curând, Anand-Sergiu Donca l-a interpretat pe marele poet Mihai Eminescu în filmul ”Începutul unui ideal”, realizat cu ocazia aniversării a 150 de ani de la Serbarea de la Putna. Anand nu a lipsit nici de la evenimentul istoric, cultural și duhovnicesc din 15 august de la ctitoria ștefaniană, considerând că ”este imperios necesar să întreprindem și acțiuni concrete, care să inspire, să împrospăteze ambianța și că fără strălucirea și curajul specifice aspirațiilor tinerești, nu vom putea împlini idealurile despre care vorbim și, deci, nu vom fi nicidecum în continuitatea unui ideal”.
Un maramureșean în rolul lui Mihai Eminescu
R: Recent ai fost implicat într-un proiect important şi anume ai avut un rol în filmul Începutul unui ideal care vorbeşte despre serbarea din 1871 de la Putna. Cum ai ajuns să obţii rolul?
A.S.D.: Fiind prieten apropiat al Dianei Paul, regizorul filmului, ea mi-a povestit în primăvara anului acesta de ideea de a face un film despre Serbarea și congresul studențesc de la Putna, din 1871, având în vedere că anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la respectivele manifestări. Am încurajat-o și am ajutat-o să contureze ideea, deși inițial eram puțin sceptic. Ea a considerat că, dintre actorii de care dispunea, semănam cât de cât cu Mihai Eminescu. În plus, am mai avut experiențe teatrale în trecut, fapt care a fost, firește, un avantaj.
R: Alături de tine au fost şi alţi maramureşeni implicaţi în proiect?
A.S.D.: Au fost și alți maramureșeni implicați în film: Ciprian Rus (în rolul lui „Ghedem” – Gheorghe Dem Teodorescu) și Diana Donca (actor figurant). În rest, au venit tineri din toată țara – preponderent moldoveni, dar și munteni sau transilvăneni. Am mai avut susținere din partea Mănăstirii Putna, care ne-a găzduit și ne-a permis să filmăm. Costumele au fost asigurate de Ateneul Național din Iași.
R: Ai atras atenţia publicului datorită faptului că l-ai interpretat pe poetul nostru naţional, Mihai Eminescu. Cum a fost să dai viaţă pe ecran unei personalităţi atât de importante din cultura naţională?
A.S.D.: Foarte complicat, în special în circumstanțele în care a trebuit să jucăm. Timpul a fost extrem de scurt și lucrurile au fost făcute în grabă. Textele au fost primite exact înainte să începem să jucăm, astfel încât a fost foarte dificil să reușim să cunoaștem îndeaproape personajele pe care le jucam pentru a ieși un material cât mai autentic. Stângăciile se văd și sunt ușor de scos în evidență, în schimb trebuie ținut cont de faptul că niciunul dintre cei care au muncit la acest film nu sunt profesioniști. A fost ceva nou pentru majoritatea și s-a lucrat cu un buget minim, aproape nul. Nu sunt mulțumit de cum am jucat și cred că Mihai Eminescu merita mai mult, în schimb a fost o experiență sănătoasă pentru mine. Nu e vina nimănui că produsul final nu este calitativ la standardele pe care le avem cu toții când privim un film, dar repet, raportat la contextul în care s-au petrecut toate, filmul este de bun augur. Important este că s-a transmis un mesaj, o idee și că, în ciuda piedicilor și lipsurilor, s-a făcut ceva! Promitem că data viitoare va fi și mai bine!
R: Te-ai pregătit într-un mod anume pentru acest rol?
A.S.D.: După cum spuneam, nu am reușit să mă pregătesc temeinic, cum mi-aș fi dorit. În schimb profitam de fiecare moment de pauză pentru a observa. Eram tăcut și priveam oamenii din jurul meu, pe cei cu care lucram, fiind atent la toată ambianța locului. Încercam să pătrund în manifestările fiecăruia și să descopăr „feluri de a fi”. Nu pentru a le imita, ci pentru a le înțelege, în măsura în care îmi era permis. Un ajutor psihologic de nădejde a fost, de pildă, cel ce l-a jucat pe Ioan Slavici, Denis Iacob (Trupa de teatru antic Katharsis, Botoșani). Am avut multe momente de filmat împreună și, deși ne-am cunoscut abia atunci, am legat o oarecare prietenie – fapt ce a contat mult în relaționarea pe platoul de filmare.
”Să nu ne lăsăm furați de curentele vremelnice, ci să avem o ancoră a valorilor”
R: Care a fost mesajul pe care aţi vrut să îl transmiteţi?
A.S.D.: Filmul se numește „Începutul unui ideal” și reprezintă un argument definitoriu, în măsura în care a reușit să-și atingă acest scop, pentru jubileul serbat la mijlocul lunii august, la Putna, care a avut drept motto „Continuitatea unui ideal”. Am vrut, prin toate manifestările Serbării și congresului studențesc de anul acesta, să ne amintim de rădăcinile noastre culturale și spirituale și să le revendicăm împreună cu valorile perene, principiile și puterea morală cu care Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și generația junimistă au clădit viitorul. Considerăm că este important să nu ne abatem de la firesc și de la naturalețea umană.
R: Ce a însemnat pentru tine participarea şi implicarea directă în Serbarea de la Putna?
A.S.D.: A fost un eveniment frumos, în mare, în schimb aș aminti de ultimele replici ale filmului: „Acela care vrea să facă ceva nu discută, ci lucrează!” Cred că e important să luăm aminte la aceste cuvinte și să începem să muncim concret pentru a fi cu adevărat în „continuitatea unui ideal”.
R: Crezi că, aidoma serbării de la Putna din 1871, evenimentul din acest an va avea un ecou peste ani în viaţa culturală, istorică, dar şi în inimile atâtor tineri care au participat la faţa locului sau doar pe reţelele de socializare?
A.S.D.: Există această șansă, firește, în schimb cu o singură condiție: să muncim, realmente! Să lucrăm, fiecare în pătrățica lui, iar prin pasiunile și vocațiile noastre să clădim o țară suverană și demnă, ocrotită de valori clasice, perene, de morala spiritualității noastre răsăritene. Dacă nu ne putem asuma această luptă (care nu este deloc ușoară), atunci toate manifestările precum Serbarea de la Putna, ITO ș.a.m.d. sunt doar niște forme fără fond. Este frumos să vorbim despre idei și să avem exprimări „romantice”, în schimb este imperios necesar să întreprindem și acțiuni concrete, care să inspire, să împrospăteze ambianța populară, „sictirită” din aparentă lipsă de perspective. Fără strălucirea și curajul specifice aspirațiilor tinerești, nu vom putea împlini idealurile despre care vorbim și, deci, nu vom fi nicidecum în „continuitatea unui ideal”.
R: Ce gânduri ai vrea să le transmiţi tinerilor?
A.S.D.: Haideți să ieșim din zona noastră de confort! Să învățăm să „cerem nițel mai mult de la domniile noastre”, cum sugera Constantin Noica. Să nu ne lăsăm furați de curentele vremelnice, ci să avem o ancoră a valorilor, a discernământului. Să ne luăm dascăli care să ne ajute să devenim oameni de nădejde, profesioniști și buni, verticali, onești. Să nu lăsăm inspirația să ne piară. Așa să ne ajute Dumnezeu!
