Citesc și mă pun pe gânduri! Aud știri pe care nu am cum să le trec cu vederea. Fac parte dintre cei care cred că politica românească a fost lucidă când am aderat la Uniunea Europeană. Cu toate consecințele naționale, pe care le mai constatăm, nu aveam o variantă mai bună. Dacă știți alta, aștept răspunsul! Nu înseamnă că tot ce vine de sus, din mediul comunitar, merge bine pe fus. Sunt state care au replici serioase la legile și valorile Uniunii Europene. După consacrata Ungarie, iată și Polonia dă de furcă UE. În iulie, în acest an, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că Polonia trebuie să desființeze secția disciplinară a Curții Supreme.
Polonezii s-au făcut că nu aud și au mers mai departe pe calea lor. Adică, în octombrie, guvernul de la Varșovia a decretat că legea poloneză are prioritate asupra legii europene, atunci când apare o neconcordanță între cele două. Varșovia a transmis liderilor Uniunii că a descoperit patru articole din Constituția europeană care nu se potrivesc cu legea poloneză. Deci nu este obligată să respecte reguli străine lor. Și a început mazurca poloneză. Premierul polonez a spus în fața Parlamentului European că „Uniunea nu se va destrăma doar din pricina faptului că sistemul nostru legal este diferit.” S-a socotit că se vrea decuplarea sistemului juridic polonez de cel european. Nu au întârziat măsurile de la Bruxelles. Consiliul Superior al Magistraturii poloneze a fost exclus din rețeaua europeană de consilii, din cauza politizării instituției în dispută.
Ne aducem aminte că și la noi criza politică, în care suntem, a pornit tot de la unele măsuri din justiție. Când un stat, sau mai multe, din Uniunea Europeană nu se conectează la aceleași reguli, se poate instaura haosul, spun experții europeni. Unde se regăsește dezacordul? Eliza Frâncu, expert în domeniul justiției comunitare, crede că mazurca poloneză poate influența imediat viața cetățenilor europeni. De la acorduri financiare, la mandate de arestare, ori la procese de divorț ale unor persoane de naționalități diferite. Deja s-au declanșat tensiuni între statele membre. Pe care noi nu avem cum să le sesizăm cu ochiul liber. Dar nu s-a ajuns aici cât ai bate din palme. Partidul care se află la putere în Polonia a șifonat independența justiției. A înlocuit judecători pe criterii politice, adică au numit magistrați loiali partidului. A transformat tribunalele în edificii politice, a restrâns libertatea presei.
Multe din directivele Uniunii Europene au fost ocolite. Ceea ce a pus serios pe jar autoritățile comunitare. S-a adus în discuție inclusiv coeziunea între state. Cum a reacționat practic Bruxelles-ul? A dat amenzi de un milion de euro pe zi, până Polonia hotărăște să intre în valsul european. Adică să desființeze secția disciplinară. O altă penalizare a fost blocarea banilor din Programul de Redresare, care înseamnă 23 de miliarde de euro în granturi și alte 34 de miliarde în împrumuturi cu dobândă minimă. Chiar șefa Comisiei Europene a avertizat că fondurile nu vor fi deblocate până nu se vor regla problemele din justiție. Șeful diplomației de la Varșovia, folosind un limbaj dur, a învinuit-o “că declanșează al treilea război mondial, prin reținerea fondurilor, iar polonezii își vor apăra drepturile cu orice arme vor avea la dispoziție.” Partidul aflat la putere, Lege și Justiție, este principala forță politică a țării, cu o încredere de peste 40% din intențiile de vot. Mazurca poloneză, care continuă să se manifeste fără emoție, este amenințată cu pilda ceardașului unguresc.
Adică opoziția de la Budapesta a reușit să facă bloc comun împotriva liderului autocrat, Viktor Orban. Presa maghiară semnalează că, pentru prima dată de la preluarea puterii, acum 12 ani, liderul FIDESZ se arată îngrijorat. Opoziția unită promite că va combate corupția și va garanta libertatea de expresie. Liderul opoziției, Peter Marki-Zay, primarul unui orășel, se prezintă ca un candidat antisistem, nu are experiență politică. Are o retorică radicală, în special împotriva imigrației. Până la alegerile din aprilie nu este atât de mult. Viktor Orban, politician dibaci, a sesizat pericolul și încearcă să-și regrupeze forțele. Să-i arate cu degetul pe americani, în special spre miliardarul George Soros.
Cert este că atât Polonia, cât și Ungaria au fondurile europene blocate. Care pot fi suspendate dacă nu iau în seamă directivele europene. Și nu se bat de ceasul disperării. De aici, fiecare poate gândi singur. Cum este mai bine? Să-ți aperi legea națională și să nu ai banii promiși, să-ți asculți mazurca și ceardașul, și nu imnul Europei. Cele două țări se prevalează de o definiție a libertății: a fi liber, oricând și oriunde, înseamnă a gândi totul cu propriul tău cap. Dar în geopolitică lucrurile stau altfel, deoarece se ține seama de politica de alianțe. Când să închei textul, aflu că un semnal de alarmă, pentru Uniune, vine și din partea Cehiei. Grupul de la Vișegrad își face simțită vocea. Cu muzici naționale. În final, ne putem întreba ce au căutat imigranții dinspre Belarus, să forțeze granițele Poloniei? Mă voi documenta și vă voi spune.
