Boboteaza la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare și sfințirea Aghiasmei Mari

0
38

Joi, 6 ianuarie 2022, praznicul împărătesc al Botezului Domnului, când a avut loc Dumnezeiasca Arătare, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, înconjurat de soborul alcătuit din preoții și diaconii sfântului locaș de închinare.

Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie

Soborul a fost alcătuit din Arhim. Dr. Casian Filip, consilier eparhial social-filantropic și misionar și mare eclesiarh al Catedralei Episcopale, Pr. Prof. Florin Hoban, inspector școlar pentru Religie, Pr. Drd. Claudiu Ciascai, duhovnicul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Pr. Florin Bălan, Pr. Adrian Morar, Pr. Ionuț Pleș, Pr. Dr. Valeriu Vana, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeș, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, Arhid. Prof. Drd. Daniel Farcaș, Diac. Vasile Petru Bud, Diac. Vlad Nechita, Ierod. Serafim Bilț.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei, dirijat de Prof. Dr. Cosmin Lauran.

Cuvântul de învățătură

Un cuprinzător și folositor cuvânt de învățătură a rostit Preasfințitul Părinte Episcop Iustin despre praznicul împărătesc al Botezului Domnului și despre tradiția și semnificația acestuia.
„Cu binecuvântarea și darul lui Dumnezeu, iată-ne la praznicul cel mare și slăvit al Botezului Domnului sau al Bobotezei, cum se spune în popor, praznic care ni-L arată pe Iisus Fiul lui Dumnezeu, cel coborât din Nazaretul Galileei, la 30 de ani, ca să fie Botezat de Ioan, că este Fiul Dumnezeului celui Viu, așa precum Tatăl a mărturisit în chiar ziua Botezului: Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit, iar Duhul Sfânt a pecetluit această mărturisire a Tatălui. Este un praznic mare și slăvit, pentru că, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, că, până la Botez, Mântuitorul a fost aproape necunoscut. A petrecut viața într-o taină permanentă, fiind ascultător, supus și iubitor al părinților Săi. La 30 de ani S-a arătat lumii și a fost Botezat de către Ioan și arătat de acest mare proroc, de acest profet unic, arătat lumii ca mielul lui Dumnezeu cel ce ridică păcatele lumii. Catedrala noastră Episcopală, ca de altfel toate catedralele, mănăstirile și bisericile din România creștină, a fost împodobită de mulțimea credincioșilor. Am săvârșit Agheasma cea Mare și-L rugăm pe Dumnezeu să ne ocrotească de toate uneltirile văzuților și nevăzuților vrăjmași, să păzească poporul român în sfânta și dreapta credință a moșilor și strămoșilor noștri și să ne ajute să trecem peste toate încercările pe care viața ni le aduce înainte și prin care trece întreaga lume.”
Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a amintit apoi despre vechimea acestui praznic în timpul căruia Mântuitorul Se arată lumii:
„Praznicul Botezului Domnului, pe care îl sărbătorim în fiecare an în ziua de 6 ianuarie, este una dintre cele mai străvechi sărbători creștine, fixată de Părinții Bisericii și de Tradiția Sfântă a Bisericii, pentru că primii creștini au păstrat în tradiție amintirea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, au păstrat în amintire și Tradiție momente din viața Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos și momentul în care Mântuitorul a venit la Iordan ca să fie botezat de către Ioan când avea 30 de ani. Acesta a fost momentul în care Hristos S-a arătat lumii. A fost păstrat în memoria Bisericii.”
Apoi, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre viața Mântuitorului, atâta cât se știe, și despre patimile și relatările Sfintelor Evanghelii:
„Creștinii au păstrat în memoria Bisericii momentul în care Hristos a intrat în Sfintele Pătimiri, apoi a fost judecat și Răstignit, a murit pe Cruce. Au fost martori la toate aceste evenimente Maica Domnului, Apostolii, Mironosițele Femei și mulți dintre ucenicii apropiați ai Domnului, cei 70 la număr, și apoi Învierea, cutremurătoare și salvatoare pentru uma­nitate, și, în cele din urmă, Înălțarea la Cer. Toate au fost păstrate în memoria Bisericii și în Tradiția Sfântă. Până ce s-au scris Sfintele Evanghelii, care sunt, de fapt, biografii ale vieții, propovăduirii, minunilor, pătimirilor, Răstignirii, morții și Învierii Domnului. Acestea sunt Sfintele Evanghelii. Sfinte, necesare pentru mântuire”, a subliniat Preasfințitul Părinte Episcop Iustin.
Toate se petrec după planul lui Dumnezeu transmis pământenilor prin proroci, plan respectat cu strictețe de Însuși Mântuitorul:
„Botezul Domnului este praznicul pe care l-a pregătit Dumnezeu pentru noi. Dacă a trimis în lume pe Fiul Său a avut un plan din veci. Și de la planul Său nu S-a abătut. Planul Lui l-au descifrat prorocii, care erau oameni luminați de Dumnezeu și care primeau, printr-o fereastră, printr-un canal ceresc, informații mentale, lumină de la Dumnezeu și inspirații ce să scrie și să profețească cu sute de ani înainte despre împlinirea făgăduinței lui Dumnezeu și trimiterea lui Mesia, Răscumpărătorul și Mântuitorul în lume. Toate le-a făcut Dumnezeu conform profețiilor și la plinirea vremii. Așa a împlinit și Mântuitorul întru toate voia Tatălui. Nu S-a abătut de niciun fel.”
Preasfințitul Părinte Episcop Iustin relatează momentul Botezului Domnului făcut de Ioan, după care „s-a auzit glas ca de tunet: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit, iar Duhul Sfânt S-a coborât în chip ca de porumbel peste Mântuitorul, poposind asupra Lui. De aceea, Botezului Domnului i se mai spune și Epifanie sau Teofanie, pentru că este vorba nu doar de arătarea Domnului la Iordan pentru prima dată, ci e vorba de arătarea Preasfintei Treimi. Teofanie înseamnă arătarea lui Dumnezeu în treime. A Preasfintei Treimi: Tatăl din Cer a vorbit, Fiul era în Iordan și Duhul Sfânt S-a pogorât peste El, iar troparul Botezului Domnului exact acest lucru spune”, a subliniat Preasfințitul Părinte Episcop Iustin.
„Mântuitorul a venit la Iordan ca să fie Botezat de Ioan nu pentru că avea nevoie să fie curățit de păcate, că era fără de păcat, ci a venit ca să Se arate lumii, să împlinească Legea și să Sfințească natura, Creația, a arătat Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. Natura este creația lui Dumnezeu, dar a fost degradată, așa cum se degradează în jurul nostru spațiul în care locuim, camera, casa, grădina, dacă nu le îngrijim. Dacă nu facem curat din când în când. Toată Creația era destabilizată. Și atunci a venit Mântuitorul ca să sfințească Creația, s-o restaureze, să sfințească apele, să alunge duhurile răutății, care, atunci, la căderea lor, au rămas în diferite locuri. Spun Sfinții Părinți că atunci, la căderea din Cer, când Mihail a ridicat sabia de foc și a rostit: Să stăm bine, să luăm aminte, s-a oprit căderea îngerilor răului și fiecare acolo unde era atunci, acolo au rămas. Unii în văzduh, unii au căzut pe pământ, pe stânci, în ape, sub pământ. Acolo au rămas. Și atunci Mântuitorul, traversând Cerurile, alungă duhurile răutății, căzând pe pământ alungă diavolii de pe pământ. Deci astăzi satana a fost izgonită afară și, intrând în ape, alungă duhurile din ape și restaurează Creația. Iar după ce îl alungă pe satana din partea frumoasă a lumii, din partea locuită a lumii, satana fuge în pustie. Iar Mântuitorul după ce se Botează a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavol. În pustie, Mântuitorul va posti 40 de zile și 40 de nopți, nemâncând și nebând nimic, post pe care e capabilă ființa umană să-l țină, și sunt persoane care au ținut acest post, doar cu împărtășanie. De aceea a postit Hristos, ca să ne învețe cum să-l învingem pe satana în micile noastre conflicte cu el și căderile noastre banale. Nu doar Creația a restaurat-o Mântuitorul, ci și omul. Despre asta este vorba la Botezul Domnului, care a sfințit firea apelor, iar la Bobotează preoții fac Agheasma Mare în toate bisericile.”
În cuvântul rostit, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a explicat credincioșilor ce este Agheasma Mare și la ce folosește:
„Agheasma Mare este cea mai puternică armă împotriva diavolului, de aceea se săvârșește o singură dată pe an și la țară preoții merg la râurile curgătoare, unde au mare sau ocean, sau fluviu. Preoții slujitori, arhiereii, după ce fac slujba la biserică, se duc acolo, după tradiția grecească, sfințesc și apele acelea curgătoare, aruncând Crucea în apă, pentru că Hristos este pe Cruce și alungă demonii. Aceasta este simbolistica aruncării Sfintei Cruci în ape de praznicul Botezul Domnului. Agheasma Mare este folosită de credincioși dimineața pe nemâncate, timp de 8 zile, în fiecare zi. Preoții care umblă cu Crucea folosesc Agheasma Mare de anul trecut sau din ajun”, a mai spus Preasfințitul Părinte Episcop Iustin.

Sfințirea Agheasmei Mari

Rugăciunile de sfințire a Agheasmei Mari au fost săvârșite în Catedrala Mare, aflată în stadiu de finisaj, unde s-au aflat la dispoziția credincioșilor 10.000 de sticle cu agheasmă, pe care le-au luat acasă. Numărul celor veniți să se roage împreună cu soborul a fost foarte mare.

Andrei Fărcaș, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.