După cum bine ştiţi, Maramureşul nostru se află pe limita României cu Ucraina, respectiv cu războiul aproape fratricid de deasupra noastră. Nu, nu mai suntem unde se agaţă harta-n cui, ci dimpotrivă, interesul lumii se îndreaptă asupra Ucrainei. Cum ne poziţionăm noi, maramureşenii, la acest moment?
Oficial, nu avem emoţii
„În momentul de față, în Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmației, activitatea se desfășoară în condiții normale. Au fost intensificate măsurile de control la frontieră, s-au suplimentat turele de serviciu în zonele de responsabilitate și s-a întărit cooperarea cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date și informații, precum și de adoptare în comun, în situații impuse, a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute. Colaborăm permanent cu toate instituțiile responsabile, astfel încât să oferim suportul legal necesar persoanelor care se prezintă la granițele țării și solicită ajutorul României. Aceeași cooperare strânsă funcționează și pentru prevenirea și contracararea faptelor care aduc atingere ordinii publice și siguranței cetățenilor” – ne spune Iulia Stan, purtător de cuvânt al Poliţiei de Frontieră din Sighetu Marmaţiei.
De asemenea, ne confirmă faptul că joi, în intervalul orar dintre miezul nopţii şi ora 16, prin cele patru puncte de trecere (Halmeu, Sighet, Siret şi Isaccea) au intrat 5.300 de persoane, cetăţeni români şi străni. O creştere de 120% faţă de ziua anterioară, dinaintea războiului.
Aflăm din teren
Înainte de orice, trebuie să facem o diferenţă clară între refugiaţi şi cei care trec prin frontieră. Nu toţi sunt refugiaţi de război. Pentru că au intrat în ţară, de exemplu, 30 de danezi ce erau la schi la Bukovel. Se mai adaugă cei 100 de localnici din zona graniţei, care lucrează efectiv, zilnic, la firmele de pe platforma de prelucrare a lemnului, fostul CIL. Ei sunt muncitori transfrontalieri, vin şi pleacă zilnic. De asemenea, cei care au venit cu acte s-au cazat pe barba lor la hotelul Marmaţia şi la noul hotel de lux de la limita cu Vadu Izei, nu sunt „persoane care solicită o formă de protecţie Statului Român”, nu? Cifrele de până acum au arătat că 70% din cei care au intrat pe la Sighet au tot ieşit apoi spre Ungaria, Cehia, Italia, Franţa, la rude. Suntem o ţară de tranzit, practic ei par că vor să se îndepărteze cât de mult de graniţă, nu să stea aici. Deşi noi ne organizăm s-o facem, ieri a avut loc o şedinţă la Consiliul Judeţean Maramureş, cu primarii de pe graniţă, pentru a se organiza mai bine. Înainte însă, am vorbit cu câţiva dintre edilii de etnie ucraineană.
Ce zic primarii de pe graniţă?
„Avem pregătite cămine culturale şi şcolile din comună, dacă va fi nevoie. Dacă vin ucrainenii. Dacă vine Putin… n-avem ce face! Încă nu avem niciun refugiat. Dar nu e normal că l-au lăsat să ajungă până aici”, spune Vasile Duciuc, primarul comunei Bistra.
„Încă nu avem refugiaţi. Avem la dispoziţie un cămin în care pot intra 200 de persoane, avem saltele, pături, o bucătărie punem la dispoziţie. Nu ne trebuia război”, spune Ioan Miculaiciuc, primarul comunei Repedea.
„Ce să spun…nu e bine-venit pentru nimeni, mă tem să nu se amplifice. Că Putin e deja în stare de orice. Nici măcar pentru el nu e benefic, că nu mai poate da înapoi. Iar Rusia este acum izolată. Dacă va fi cazul, ne vom organiza şi vom ajuta cu orice, e firesc. Deocamdată, vedem că nu vin încoace, aici e zonă de munte şi e încă zăpadă mare. Dar vin spre Sighet şi în Bucovina. Găsim spaţii de cazare, dacă vin, trebuie ajutaţi” – spune Ioan Turcsin, primar al comunei Ruscova.
Urmările?
Cu ce va afecta conflictul de deasupra noastră Maramureşul? Evident, se regăseşte deja în preţuri, în burse, în economie. Dar aici, pe plan local?
Prima observaţie este că Maramureşul avea proiecte transfrontaliere cu Zakarpatia. Destul de recent, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş schiţa alt pod peste Tisa. Aproape toţi primarii din zonă, din Moisei până în Sighetu Marmaţiei, au proiecte transfrontaliere. Dacă Putin reuşeşte ce şi-a propus, să dărâme puterea şi să pună un guvern şi un preşedinte prorus, sunt foarte mici şanse ca Uniunea Europeană să mai finanţeze proiecte transfrontaliere de dezvoltare, când ea se pregăteşte să impună sancţiuni.
Cum văd primarii situaţia?
Vă reamintim cazul Moisei, unde au fost blocaje şi numai când a avut loc o reorganizare teritorială şi partenerul de proiect a… dispărut, odată cu comasarea a cinci comune în jurul oraşului Solotvino-Slatina.
„Nu ştiu ce va fi, am proiecte transfrontaliere în curs. Nu depinde de mine, nici măcar de Iohannis!”, spune Vasile Duciuc, primarul Bistrei.
„Noi nu avem proiect transfrontalier, nu ne-am bazat. Am încercat o dată, nu ne-a plăcut ideea, ei nefiind în UE puteau opri oricând proiectul”, spune Ioan Miculaiciuc, primarul din Repedea.
„Eu cred că toate proiectele transfrontaliere intră în standby, inclusiv cel al CJ, legat de pod, toate vor fi îngheţate deocamdată”, spune Ioan Turcsin, primar al comunei Ruscova.
O altă problemă ce se ridică este cea a investiţiilor în reţele de gaz, ce se fac acum pe Valea Izei spre Vişeu-Borşa, dar și alte comune sunt pregătite pentru viitoare reţele, cum sunt cele 6 comune din zona Codru.
Pe fondul blocadei la Rusia, e puţin probabil ca UE să finanţeze viitoare reţele de gaz acum, când se regândesc strategiile energetice ale Europei fără şantajul Rusiei.
La nivel micro, dar nu insignifiant, maramureşenii ar trebui să deplângă şi soarta traficului de ţigări, dar şi de dulciuri dinspre Ucraina, care ar putea suferi drastic, dacă zona devine graniţă (oficial sau neoficial) între Uniunea Europeană şi… URSS.