Ministrul scos la tablă

0
103

În 24 august, se încheie perioada în care au fost puse în dezbatere noile legi ale învățământului, inițiate de ministrul Câmpeanu, și de ai săi colaboratori, produse ale proiectului România Educată. Am citit, în diferite publicații, intervenții ale unor dascăli, sau chiar elevi, mai rar părinți, care s-au arătat interesați de soarta școlii românești. Niciodată atât de intense, ca acestea recente. Intervențiile trag un semnal de alarmă asupra legilor puse în dezbatere. Așa cum au fost date publicității, ele nu sunt capabile să scoată școala din impas. Se impun exigențe profesionale, administrative, sanitare și, nu în ultimul rând, financiare. Se impun, după cum reiese din luările de poziții, măsuri vitale, în stare să aducă învățământul românesc pe calea cea bună.
Scrie un domn profesor că a aflat cu îngrijorare și întristare despre faptul că limba și literatura română urmează să fie scoase de la examenul național de bacalaureat. Această prevedere este în detrimentul educației tinerilor, al formării lor viitoare și al parcursului lor profesional. Dar și dăunătoare formării lor în calitate de membri ai unei societăți responsabile. Oare ce le-o fi trecut prin cap inițiatorilor legii să propună o asemenea aberație? Limba contribuie la construirea unei identități și a unei conștiințe necesare în formarea unei personalități și a unui actor social responsabil. Așa cum au demonstrat marii lingviști.
Limba este vie și reprezintă un univers care nu poate fi înlocuit. Tot ne place să privim la alte țări. Un stat cum este Franța, al cărui model l-am urmat adesea, a reușit să integreze un număr mare de imigranți, deoarece statul francez este un stat-națiune, pentru care valoarea fundamentală este limba franceză, limbă comună a tuturor locuitorilor care ocupă teritoriul aflat în interiorul granițelor statului francez. Limba este liantul societății. Ea poate integra mai ușor un tânăr în rânduielile statului. Intenția de a marginaliza limba și literatura română este o mare pacoste. Să nu uităm discuția publică în jurul analfabetismului funcțional.
„Este îngrijorătoare incapacitatea unui număr covârșitor de absolvenți de liceu de a înțelege textele pe care le citesc și de a formula enunțuri coerente simple pe marginea acestora”, spune profesoara Melania Maria Popa, în cadrul dezbaterii inițiate de revista „România literară.” Așadar, încercarea de a marginaliza limba și literatura română în contextul educațional actual poate duce la efecte catastrofale atât la nivelul societății, cât și la nivel individual. Mă mir ce-i determină pe diriguitorii actuali să fugă de limba română, care-i identitatea noastră națională. Este peste puterea mea de înțelegere. Că doar ei conduc poporul român. Limbile de circulație internațională au probă separată, limba maternă pentru minorități are probă separată, limba națională nu are acest statut. Ce vor cu limba română?
Și totuși avem o rază de speranță. Zilele trecute, sindicatele din Educație l-au scos pe ministrul Câmpeanu la tablă. Cu argumentele lor l-au făcut pe demnitar să cadă pe gânduri. Și să-și schimbe opțiunile privind unele prevederi ale proiectelor din legile Educației. A spus că va ține seama de propunerile făcute de specialiști, de profesori neutri politic. Limba și literatura română devine probă independentă la Bacalaureat. Proba va conține și gramatica limbii române, ceea ce este foarte bine, pentru a nu se pune virgulă între subiect și predicat. La insistența Federațiilor sindicale din învățământ, sunt multe articole din proiectele legilor, pe care ministrul trebuie să le corecteze. Scos la tabla națiunii, cred că ministrul și-a dat seama că nu deține adevărul absolut. Nici el, nici președintele țării cu a lui Românie Educată.
Trebuie urmărite promisiunile ministrului actual. Dar și ale celor care vor veni după el. În acest context, remarc intervențiile argumentate, pe această temă, a trei slujitori ai învățământului din Maramureș: profesorul Vasile Iluț, profesoara dr. Terezia Filip și profesorul Ioan Țiplea. Articolele lor au apărut în ziarul nostru și în revista „Observator cultural.”
P.S. Profesorii au prins curaj. Dr. Afrodita Iorgulescu, matematician, profesor la Politehnica bucureșteană, cu un grup de colegi, publică un articol documentat despre România Educată și România înlănțuită. Articolul se încheie cu un semnal de alarmă: „Este revoltător! Mergem într-o direcție greșită. Alinierea la cerințele europene (care nu sunt obligatorii) este în bună parte în detrimentul interesului național.” Cer trecerea urgentă la reconstrucția învățământului românesc instructiv, clasic în spirit haretian. Adică al lui Spiru Haret.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.