Cele mai importante descoperiri ale anului 2022

0
54

În 2022 ne-am depăşit limitele în materie de cercetare a spaţiului. Dar ne-am dovedit în continuare modeşti în medicină şi-n alte domenii…palpabile, lumeşti. O dovedeşte Criza energetică mondială, ce pare a nu avea rezolvare. Ori actorii cei importanţi sunt prea puternici şi prea influenţi să nu ne lase să ieşim din cercul vicios ţiţei-cărbune-gaz până nu storc ultimul dolar-leu-euro de la Omenire? Aflăm probabil răspunsul în cele ce urmează. Sau nu.

Pe 1 ianuarie, Israelul raportează un caz de flurona, o infectare simultană cu CO­VID-19 și gripă. Pe 5 ianuarie, oamenii de știință arată cum rezistența la antibiotice evoluează în mod natural, fără și înainte de utilizarea antibioticelor.
În 6 ianuarie, concentrația globală de me­tan din atmosferă depășește 1.900 de părți per miliard, pentru prima dată în istoria umanității. Pe 10 ianuarie, primul transplant de inimă cu succes de la un porc modificat genetic la un pacient uman, este raportat în Statele Unite.
În 13 ianuarie, NASA raportează că temperatura medie globală a suprafeței Pământului în 2021 a fost egală cu cea din 2018 ca al șaselea record de temperatură înaltă, în timp ce ultimii opt ani au fost, în mod colectiv, cei mai călduroși ani de la începutul evidenței moderne, din 1880. Un studiu bazat pe datele a mii de voluntari sugerează că virusul comun Epstein-Barr este cauza principală a sclerozei multiple.
În 20 ianuarie, UNESCO anunță descoperirea unui nou recif de corali major în largul coastei Tahiti, care se întinde pe 3 km și se află în stare „impecabilă”, descoperit de biologii marini.
Pe 9 februarie, cea mai mare descoperire în energia de fuziune din 1997 este raportată la Joint European Torus din Oxford, cu 59 de megajouli produși în cinci secunde (11 megawați de putere), mai mult decât dublu față de recordul anterior.
Pe 14 februarie, cel mai cuprinzător studiu al poluării farmaceutice a râurilor lumii constată că aceasta amenință „mediul și/sau sănătatea umană în mai mult de un sfert din locațiile studiate”.
În 15 februarie, NASA publică cel mai recent raport tehnic privind creșterea nivelului mării, care include proiecții pentru creșterea nivelului mării până în anul 2150. Agenția avertizează că nivelul mării ar putea crește în următorii 30 de ani tot atât de mult ca în ultimii 100 de ani.
La 21 februarie, o nouă terapie numită CINDELA este raportată de oamenii de știință din Coreea de Sud, care utilizează CRISPR-Cas9 pentru a ucide celulele canceroase fără a afecta țesuturile normale.
Pe 7 martie, o nouă terapie de întinerire celulară este raportată de oamenii de știință de la Institutul Salk, care poate inversa aspectele îmbătrânirii la șoareci, fără a provoca cancer sau alte probleme de sănătate. Oamenii de știință raportează modul în care CO­VID-19 afectează creierul cel puțin temporar, pe baza scanărilor creierului și a testelor cognitive a 785 de participanți la Biobank din Marea Britanie (401 cazuri pozitive), inclusiv reducerea grosimii materiei cenușii și a dimensiunii creierului.
Pe 23 martie, s-a demonstrat un sistem de purificare a aerului cu lumină ultravioletă, care poate reduce nivelul unui agent patogen din aer cu 98% în câteva minute. Este propus ca o soluție pentru COVID-19 și alte pandemii viitoare.
La 1 aprilie, fără glumă, biochimiștii raportează că au terminat secvențierea completă a genomului uman. Pe 25 aprilie, într-un studiu publicat de Nature Food, se arată că alimentele noi, cum ar fi carnea de cultură și insectele măcinate, reduc impactul asupra mediului cu peste 80%.
Pe 5 mai, nivelul mediu lunar de dioxid de carbon din atmosfera Pământului depășește 420 de părți per milion (ppm) pentru prima dată în istoria înregistrată. La 6 mai, se raportează descoperirea unor microorganisme vechi de 830 de milioane de ani prinse în cristale de sare gemă, care ar putea să fie încă în viață. La 21 mai, Organizația Mondială a Sănătății informează despre focarul de variola maimuței, cu un număr fără precedent de cazuri detectate în afara Africii, după ce primul dintre aceste cazuri a fost detectat la 6 mai.
La 16 iunie, cei de la Institutul de Cercetare al Cancerului din Marea Britanie descriu o nouă „fotoimunoterapie” activată de lumină pentru cancerul cerebral. Ei cred că ar putea să se alăture chirurgiei, chimioterapiei, radioterapiei și imunoterapiei ca a cincea formă majoră de tratament pentru cancer.
Pe 4 iulie, oamenii de știință raportează că valurile de căldură din vestul Europei cresc „de trei până la patru ori mai repede în comparație cu restul latitudinilor medii nordice în ultimii 42 de ani” și că anumite schimbări dinamice atmosferice pot explica creșterea lor.
Pe 12 iulie, NASA lansează prima suită de imagini de la telescopul spațial James Webb, acum complet operațional.
Pe 18 iulie, un studiu a peste 3.000 de experți a constatat că actuala extincție ar putea fi mai gravă decât se credea anterior și estimează că aproximativ 30% dintre specii „au fost amenințate la nivel global sau au dispărut din anul 1500”.
La 11 august se arată că o cornee realizată din piele de porc, realizată prin inginerie tisulară, redă vederea orbilor. Poate fi produs în serie și depozitat timp de până la doi ani, spre deosebire de corneele umane donate, care sunt rare și trebuie folosite în două săptămâni. Geologii avertizează că lumea este „îngrozitor de nepregătită” pentru o erupție vulcanică masivă. Ei estimează o șansă de una din șase pentru o explozie cu magnitudinea șapte în următorii o sută de ani. China raportează descoperirea Changesite, un nou mineral găsit în probe lunare, care conține heliu-3, vă­zut pe scară largă ca un potențial combustibil pentru reactoarele de fuziune.
Pe 15 septembrie, oamenii de știință propun un plan de reînghețare a Polurilor Nord și Sud prin pulverizarea de dioxid de sulf în atmosferă, folosind o flotă de 125 de tancuri militare de realimentare aer-aer. Pe 26 septembrie, sonda spațială DART lansată de NASA se lovește intenționat de asteroidul Dimorphos într-un prim test de potențială apărare planetară. Succesul modificării orbitei este raportat la 11 octombrie. Pe 28 septembrie, companiile farmaceutice Eisai și Biogen au raportat un progres în tratarea bolii Alzheimer. La 29 septembrie, un nou studiu se adaugă la cercetările anterioare și care arată că emisiile de metan din industria petrolului și gazelor sunt mult mai mari decât se credea. Pe 15 noiembrie, un studiu din revista Human Reproduction constată că numărul de spermatozoizi umani a scăzut cu 62% în ultimii 50 de ani, ca urmare a dietelor proaste și a unei supe toxice de substanțe chimice în aer și apă. La 29 noiembrie, mineralogii canadieni au descoperit două minerale noi, Elkinstantonit și Elaliit, într-un meteorit de 15 tone dezgropat în Somalia în 2020. Pe 5 decembrie începe construcția pentru Square Kilometre Array, cel mai mare telescop din istorie. La 7 decembrie, se raportează că material genetic vechi de două milioane de ani a fost găsit în Groenlanda și în prezent este considerat cel mai vechi ADN descoperit până acum. Pe 19 decembrie se atinge un nou record mondial de eficiență a celulelor solare pentru o celulă solară tandem siliciu-perovskit, oamenii de știință din Germania transformând 32,5% din lumina soarelui în energie electrică.

Suficient? Am văzut departe în Univers, am interceptat un meteorit care venea sau nu spre Pământ. N-am descoperit leac la cancer, nici la Alzheimer, dar am făcut paşi în transplanturi de organe de la animale. Suntem în continuare vulnerabili în faţa cutremurelor, a secetei şi a bolilor noi, la fel ca-n faţa efectelor din ce în ce mai fatale a încălzirii globale. E şi anul în care ni s-a sugerat ce bine am face dacă am mânca gândaci şi râme… Vestea bună e că, post-Covid, „cercetătorii britanici” s-au pus pe treabă şi cercetează lucruri serioase, să nu se mai facă bancuri pe seama lor…

(with a little help from Wikipedia)

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.