Mostră de conservare în Rogoz • Țara Lăpușului își conservă datinile, vrea, încearcă

0
146

În ciuda modernismului, a evidentului drum fără întoarcere spre europenizare și mondializare, există oameni și locuri ce vor să conserve cu orice preț tradiția.
Așa se face că mai avem oameni pasionați, iubitori de suflet românesc. La casa-muzeu din Rogoz, atașată bisericii monument UNESCO (a bisericilor surori, dac-ar fi să fim corecți, cea catolică e ținută în umbră nefiresc), gazda muzeului, Călina Mârzac, se luptă, alături de alții, să conserve spiritul lăpușean.
„Aveți aici rochiile de Rogoz în coște, din lână. Există și rochii mult mai simple, cu negru și dungi albastre…pentru doliu, pentru post. Rochia asta are 120 de ani… tanti ce a adus-o are 85 de ani și zice că a fost a Mamii mămuchii. Surpriza plăcută e că au reînceput femeile să lucreze la război. De la muzeu până acasă am 7-800 de metri și tot la a doua casă e câte un război de țesut. Alta face zgărdane, alta împistrește cămeși. Suntem 6 femei care avem atestat de meșteri populari, noi mergem și la târguri. Sunt care au cu ce să participe…eu nu, pentru că nu prididesc să-mi fac mie de toate cele ce mi le doresc. Am mai descoperit ceva, învățând. Fiecare femeie punea motiv pe cămașă după statutul soțului sau după neamul din care făcea parte. Așa am descoperit cămeșă cu plug… păi nici am avut teren arabil mult. Uite, motivul plugului. Altele făceau cu flori, aveau terenuri cu fânețe. Sau coarnele berbecilor. Eu când m-am apucat de cămeșă, am vrut cu flori. M-au oprit…Domnucă, doară domnu’ ți-i la pădure… faci ori cu coarne de cerb ori cu păsări, nu cum vrei tu. Ș’apoi ai o vârstă, ai trii copii, nu ți să șade așa/Da’ mi-ar place mie așa, cu flori…/Nu, nicidecum, îți faci cu coarne de cerb. Acum lucrez la așa ceva, mă conformez” – spune Călina.
Ce fac satele din jur? Țin de datini? Clar vecinii din Cupșeni o fac. La fel Suciu și Groșii Țibleșului. Aparent și Lăpușul Românesc.
„Da, se țin. La Cupșeni e ciudat, se îmbracă jumătate lăpușence jumătate moroșence. În Lăpuș da, îs renumite lăpușencele, au refăcut costumele. Suciu la fel. La Groși da, sunt influențe dinspre Bistrița. Dar și la noi sunt cămeși sucenești, unele se deschid în față, la spate, la umăr. Dar după vârstă, cu culori mai pale, ș.a.m.d. Cât costă un costum popular? Nu știu exact, mi-a calculat cineva, om de afaceri. Greutate, cât a costat, cât am lucrat pe o rochie. A ieșit 400-500 de lei rochia. E muncă, într-adevăr. Într-o zi am vrut să fiu harnică și am țesut la război cam 3 metri și jumătate…apoi trei săptămâni am avut o febră musculară… Am vrea să facem un album cu modele Așa da și Așa nu…ca să păstrăm modelele lăsate de bunicile noastre. Să păstrăm regulile, aveau logică. Avem atâtea minunății în Țara Lăpușului, trebuie conservate. Și arătate. Dacă vezi partea bună a lucrurilor, ai ce vedea. Uneori știu cei de departe ce avem și nu știu cei din bătătură” – încheie Călina Mârzac.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.