Închiderea activității miniere a lăsat în urmă o adevărată problematică de mediu în județul Maramureș. Comisarii de mediu maramureșeni au semnalat în ultima ședință a Colegiului Prefectural că sunt tot mai frecvente perioadele cu intensificări ale vântului, ceea ce generează poluări cu pulberi cu conținut de metale grele în zonele rezidențiale, aflate în apropierea iazurilor de decantare. Dacă nu se vor aloca bani pentru ecologizare, riscurile pot fi majore: există în orice moment posibilitatea de a se produce incidente cu efect transfrontalier.
În ultimii ani au lipsit finanțările pentru lucrările ce se impun în urma închiderii minerilor. O problemă semnificativă este la cel mai mare iaz de șes din România, cel de la Bozânta. O nouă informare cu privire la problemele din această zonă au ajuns și la urechile mai marilor din Ministerul Mediului, după ce conducerea Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu Maramureș a făcut un raport la nivel central.
“Lucrările de închideri miniere nu au mai avut finanțări în ultimii ani. Din păcate, ne confruntăm destul de des în ultima perioadă cu intensificări ale vântului care ridică praful de pe iazurile neecologizate, generând poluare cu pulberi cu conținut de metale grele și afectând zonele rezidențiale. Soluția pentru evitarea acestor fenomene este reînceperea de urgență a lucrărilor de ecologizare. Din păcate pentru iazul Bozânta care este cel mai mare iaz de șes din România și care are pe coronament în jur de 76 hectare din care luciul de apă doar 22, de pe acele plaje în perioadele cu vânt se ridică cantități foarte mari de praf. La finele lunii mai am trimis o nouă informare la Comisariatul General care a ajuns la Ministerul Mediului”, a punctat comisarul-șef al Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu Maramureș, Marcela Chindriș.
Pe de altă parte, oficialii de mediu au semnalat că, în lipsa banilor pentru ecologizare, în orice moment se pot produce incidente grave cu efect transfrontalier. De aceea, se cere intervenția de urgență a celor din instituțiile abilitate.
“Aceste iazuri de decantare nu ridică doar problema prafului, acesta e vizibil de către toți cetățenii, dar pot să apară probleme de stabilitate care pot genera incidente cu efect transfrontalier pentru că am avut în 2008 și în 2010 probleme la iazurile din Borșa, în 2012 am avut un incident la Bozânta. De aceea e important ca toată lumea să se implice pentru că e problema tuturor”, a adăugat Marcela Chindriș.
Există și vești pozitive: la iazul Novăț din Borșa, problemele sunt pe cale de a fi rezolvate. Acolo, iazul este ecologizat, dar o parte din lucrări s-au degradat în timp și există o procedură de achiziție în vederea stabilirii firmei care va efectua lucrările. De asemenea, se continuă lucrările la Tăuții de Sus, intervenții ce ar trebui finalizate în martie 2024.
