Unu’ la unu’ • Cum se compară orășelele noastre cu cele din vecini? Deloc măgulitor

Dacă avem nevoie de pretext pentru pagina de față, să zicem că ne-a bătut soarele-n cap și am făcut insolație. Haideți să ieșim puțin din patriotismul local, bun de altfel, dar nu întotdeauna constructiv, să aruncăm un ochi, doi, la capra vecinului. La caprele vecinilor, de fapt, pentru că am vrea să comparăm, cât de cât, orașele maramureșene cu vecinii lor apropiați.

La Vest, cam trist

Prima comparație pe care o facem, la sud-vest, este între Ulmeni și Cehu Silvaniei. Ulmeniul nostru, cu 7.270 de locuitori la recensământul din 2011, înființat ca oraș în 2004, atestat în 1405, arată destul de trist. Are în componență sate maghiare, dar și două sate de romi, care au ajuns la mult peste 1/4 din populație, cât se presupunea că erau în 2011. Centrul arată destul de modest, cu blocuri triste, până și biserica veche e cam decrepită, neîngrijită. Industria a murit, fabrica de textile (de blue jeans odinioară) e o umbră, a rămas o făbricuță de profile metalice de termopan.

Vecinii Cehu Silvaniei are 7.214 locuitori, avea în 2011. Jumătate din populație e maghiară și se vede. Orășelul e cochet. Atestat tot în 1405, dar apare în alte acte ca fiind Castrum Cheevar în 1319. Are cetate de vizitat, Fântâna lui Pintea, biserici vechi frumoase. Industrie n-are. Dar arată frumușel. Comparativ cu Ulmeniul nostru. 1-0 pentru vecini. Și ia ghiciți, cu ce personalități se laudă? Alexandru Koller, fotbalistul…nostru, ditamai politicianul comunist Bela Kun și cu… George Maior!
Seiniul s-a înființat ca oraș în 1988, pretindea că are 8.900 de locuitori, puțin probabil. 8.198 au ieșit la recentul recensământ. Cetatea Zynir e atestată din 1334. Are și maghiari și romi, a avut și evrei. Centrul e cochet, industria nu prea e, dar e performant în creșterea animalelor și-n agricultură. Centrul e cochet, dar foarte circulat, podul n-a schimbat absolut cu nimic traficul auto. Îl comparăm cu vecinii Negrești-Oaș, nu? E mai mare, are 11.867 de locuitori, deși pare pus­tiu mai tot timpul, semn că sunt plecați cu sutele de acolo, la fel ca din Seini. Datat în 1270, a aparținut și familiei Huniazilor. Cum arată? Mai cochet decât te-ai aștepta, în centru. Are activitate economică, de asemenea comercială, firme mari, date de nevoia de a construi, legendara nevoie a oșenilor de a construi. Mai mult și mai sus ca vecinul. A încercat să facă și turism, cu pârtia de schi Luna Șes, vecină cu Maramureșul, încă nu le-a ieșit. Dar arată mai bine ca Seiniul… 2-0 pentru vecini.

Pe Nord, ca la Nord

Odinioară, Mama Rusie se învecina cu cine voia ea. Au trecut acele vremuri, dar urme au rămas. Așa se face că, la nord, noi, maramureșenii, ne învecinăm tot cu noi… Sighetu Marmației e o frumusețe de oraș, dar pe principiul cu gardul și leopardul. Centrul e superb, mai la margini…trist. Are industrie, aproape monoindustrie. Are acum 32.793 de locuitori, este aproape o insulă între Iza și Tisa, de unde și numele, din maghiară-Sziget/insulă. Dar istoria Sighetului e superbă, fulminantă, de e să amintim de la cetate dacică la biserică reformată străveche, la atac al lui Ștefan cel Mare asupra orașului, la deportarea evreilor. La multitudinea de popoare ce au conviețuit aici în pace. Ai avea ce vizita aici, dacă ai răzbate prin traficul auto frustrant și infernal. Cu ce comparăm Sighetul? Cu Slatina / Solotvino de peste apă, nu?

Avea 8861 locuitori în 2015. A fost (și este…) pământ românesc, o spunem cu fruntea sus. A avut mine de sare, de unde și numele, acum acolo sunt ștranduri, active. Și azi, 56-60% sunt români, din totalul populației. Și aici a fost populație mare evreiască, dintre cei fugiți sau fugăriți odinioară dinspre Galiția. Aici echilibrăm puțin scorul, Sighetul e superb și viu, așa că suntem la 2-1 pentru vecini.
Borșa ar trebui, firesc, comparată cu Vatra Dornei, nu? De asemenea, bătuți de soare, am prefera să nu căutăm vecină­tăți forțate, deci orașele mai din centru, gen Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Vișeu de Sus, rămân deocamdată pe dinafară. Borșa noastră, de Maramureș, este, așa cum știți, un fenomen aparte, are parcă propria țară, acolo, departe unde e. Are 27.711 locuitori conform recentului recensământ. Începe să fie cochet, cu excesele, în construit, de rigoare. Are ofertă turistică de poți uita de tine acolo. E datat din 1365, dar are istorie parcă mai multă decât are Maramureșul în sine: lupte cu tătarii, linie de front în ambele războaie mondiale, fugari în munți de rit vechi și nou, cimitire multinaționale, Mai are și pădure rămasă, ici-colo… suntem ironici acum, doar s-a reînființat Ocolul Silvic de stat, înseamnă c-a crescut pădurea înapoi!!! Concurează, cu zecile de biserici crescute după 1990, la titlul de oraș cu cele mai multe biserici din România. E… Borșa, ce mai! Vatra Dornei din județul Suceava are 16.520 de locuitori. E stațiune balneară și stațiune de schi din secolul 19, a avut până și cazinou. Are dealuri, are munți, are puțintică istorie, arată plăcut la vedere. Am înclina să punem la egalitate oferta Vatra Dornei cu a Borșei, chiar fără superba ofertă naturală, datorită băilor minerale.

Ceea ce ne duce la 3-2 pentru vecini.
Și ajungem la Târgu Lăpuș. Are acum 11.163 locuitori, cu tot cu cele 13 sate aparținătoare. A fost târg, nu? Atestat încă din 1291. E oraș din 1968. Are și maghiari, și romi. E în plină reconstrucție, rebranduire, tot orașul e un șantier, mai ales zona centrală. Ce nu reușește să închege este o ofertă turistică, deși ar cam avea ce arăta, cu satele din jur. E înconjurat de mănăstiri. Cu cine să-l punem în oglindă? Cel mai aproape e Dejul. Care e urât ca gara-i legendară. Dar e viu. Are 33.497 locuitori la recensământul din 2011. A fost reședință de comitat. Are urme de viețuire din neolitic. A fost chiar port pe Someș încă din anii 1200, pentru transportul sării, activitate de bază odinioară. A avut și lagăr de deportare a evreilor, au urmat alte abuzuri, comuniste, cei care au deportat încolo „chiaburi” din alte zone. Are, ca Baia Mare, o industrie decăzută, ruinată, construită oarecum forțat de comuniști. Oricât nu ne-ar plăcea Gara din Dej, trebuie să recunoaștem supremația asupra Târgu Lăpușului.
Și oprim aici tabela de marcaje, până nu luăm o bătaie mai cruntă. Cum ar fi să continuăm comparația cu Săliștea de Sus/Sângeorz Băi, cu Dragomirești/Năsăud, Baia Mare cu Satu Mare etc? Hai să fim diplomați și să ne oprim la timp. Am zis.