Noua formă a legii pensiilor speciale, adoptată de Senat

0
44

– modificări făcute după decizia CCR –
Noua formă a legii pensiilor speciale a fost adoptată de Senat, din forma inițială eliminându-se prevederea privind recalcularea pensiilor, ca urmare a deciziei Curții Constituționale. După votul din Senat, legea merge la Camera Deputaților, decizională.
Potrivit noii forme, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul juridic ”cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de pensionare de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute din ultimele 48 luni de activitate înainte de data pensionării”.
De asemenea, ”cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
În lege se stipulează că ”începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Le­gea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani și 4 luni. Această vârstă de pensionare crește cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani”.
Pensiile de serviciu vor fi impozitate în felul următor:
• pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 lei, pentru partea contributivă se aplică dispozițiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
– 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta
– 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat
– 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat
• pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
– 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta
– 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat
– 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Comisiile de specialitate au mai adoptat un amendament care are prevederi privind pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant din aviația civilă din România, cât și pentru func­ționarul public parlamentar, personalul Curții de Conturi și pensiile militare de stat, aceste categorii profesionale putând solicita, până în 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu potrivit reglementărilor.
Senatul este prim for sesizat pe proiectul de lege, decizională fiind Camera Deputaților.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.