Arhitecți din mai multe zone ale țării s-au întrunit în Baia Mare pentru a discuta despre “Revitalizarea rurală”. Este una din cele 15 secțiuni ale Bienalei Naționale de Arhitectură, cel mai important eveniment profesional al breslei arhitecților.
Arhitecții prezenți la eveniment au vrut să tragă încă o dată un semnal de alarmă cu privire la problemele din domeniul arhitecturii tradiționale și au încercat să transmită un mesaj prin care să convingă oamenii de necesitatea de a insera în noile construcții elemente de arhitectură tradițională sau măcar să aibă în vedere “o finețe a unei arhitecturi contemporane combinate cu arhitectura tradițională”.
“Sunt probleme ca peste tot, dar arhitecții încearcă să păstreze și să folosească această bogată informație pe care o dă arhitectura veche. Foarte mulți oameni, mulți beneficiari doresc construcții moderne. Mulți au călătorit în străinătate, au văzut alte lucrări, alte case, alte funcțiuni și le doresc aici. Ei se orientează ca arhitectura lor să fie cea europeană și nu cea tradițională. Și atunci e greoaie munca noastră de convingere cum că ele pot fi frumoase și dacă păstrezi arhitectura tradițională”, a declarat arhitecta Oksana Florescu, curator al secțiunii “Revitalizare rurală”.
Pe de altă parte, arhitecta Laura Zaharia a observat că proprietarii de pensiuni se întorc la “rădăcini”. Pentru a-și atrage turiștii, proprietarii de pensiuni au ales să îmbine arhitectura tradițională în construcțiile lor. Laura Zaharia este de părere că trebuie să evităm și riscul de a cita prea des elementele de arhitectură tradițională, mai degrabă în opinia arhitectei e nevoie de o îmbinare între cele două stiluri arhitecturale, modern și tradițional.
“Proprietarii de pensiuni au început să își dea seama că, păstrând arhitectura tradițională sau integrând-o în construcțiile lor, câștigă un plus față de turiștii care le calcă pragul. Ceea ce e bine. Există și un pericol să ajungem la o citare prea deasă a elementelor tradiționale de arhitectură. O finețe a unei arhitecturi contemporane combinate cu arhitectura tradițională poate să dea niște rezultate și mai interesante. Cred că asta ar fi calea pe care trebuie să o urmăm, interpretarea ei într-o lumină nouă și modernă, o arhitectură mai fină și mai subtilă”, a adăugat Laura Zaharia.
Prin intermediul Bienalei de Arhitectură, arhitecții au dorit să tragă încă o dată un semnal de alarmă și să îi determine pe arhitecți să judece lucrările cu mai multă responsabilitate, raportându-se mai mult la ceea ce e reprezentativ pentru județul nostru. “Și în casele tradiționale se poate locui civilizat și modern, poți să ai o cameră, o baie, o bucătărie bine amenajată, să ai spațiu suficient, să folosești materialele de construcții specifice Maramureșului, dar munca noastră de convingere în acest sens e una de durată”, a concluzionat arhitecta Oksana Florescu.
La rândul său, arhitecta Laura Zaharia este de părere că și administrațiile locale din mediul rural trebuie să fie mai hotărâte “în a urmări modul în care se aplică regulamentele locale și legislația în domeniul arhitecturii și urbanismului”, având posibilitatea chiar să ceară părerea specialiștilor din arhitectură.
