Lipsa de pragmatism
Unul dintre obiectivele majore pentru dezvoltarea economiei românești este creșterea gradului de absorbire a fondurilor europene, în contextul integrării europene.
Un aspect important este faptul că, în Maramureșul istoric, în urma unei cercetări realizate personal pentru identificarea de finanțări din fonduri nerambursabile, am realizat vizite următoarelor firme care au ca obiect de activitate prelucrarea lemnului: societatea Plimob din Sighetu Marmației, care produce mobilă curbată (scaune, balansoar, cuiere, tabureți), Sigstrat care produce furnir estetic, placaje și elemente emulate din lemn, Transilvania Bois, care produce butoaie din stejar, căzi, bazine, fabrică doage și butoaie din stejar, Ita Production, care produce măsuțe din stejar, blat din lemn, din masiv de stejar, măsuțe și scaune, societatea Aviva, care au acționari majoritari din Europa de Vest, Mecanica Sighetu SA, care produce șuruburi din materiale metalice (al cărei manager afirma că achizițiile de producție le-a realizat direct din China, fără să îl preocupe cercetarea), concluzia este că tot ce înseamnă cercetare la aceste societăți este în colaborare cu cercetarea din Europa de Vest și nu cu cercetarea românească sau nu există, de exemplu nu există colaborări cu Facultatea de Silvicultură din Cluj, Universitatea Tehnică din Cluj sau alte Centre Universitare.
Se observă Falimentul Cercetării Românești, deși sunt disponibile fonduri europene, dar factorii implicați, instituțiile de învățământ nu realizează un dialog cu mediul privat pentru rezolvarea acestei situații. Ne mirăm că sunt plătiți din bani publici acești angajați ale acestor instituții care nu își aduc contribuția la dezvoltarea inovativă a producției în Regiunea Nord-Vest din România.
Administrația publică Centrală prin Autoritatea de Management și Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest au lansat apeluri de proiecte care sunt active în această toamnă pentru dezvoltarea producției și cercetării în Regiunea Nord-Vest a României, inclusiv în județul Maramureș.
Promovăm concepte teoretice la nivel de Instituții de învățământ fără să dezvoltăm concepte și politici publice cu caracter aplicativ. Universitățile noastre participă la Congrese Internaționale de cercetare, elevii noștri câștigă olimpiade, și nu avem o gândire aplicativă pragmatică pe termen lung pentru utilizarea acestor resurse umane și materiale. Orice investiție din bani publici în resursele umane fără ca societatea românească, economia românească să aibă beneficii, reprezintă un sistem lipsit de eficiență privind investiții cu caracter inovativ fără un dialog dintre mediul privat și cadrul instituțional de stat. Este nevoie de o schimbare de paradigmă la nivelul întregului sistem de învățământ românesc (preuniversitar, universitar) cu rezultat aplicativ la nivelul întregii societăți românești pentru dezvoltarea economiei și producției din România. Măsuri operative și pragmatice cu caracter aplicativ trebuie implementate în cadrul unor politici publice înglobate într-o strategie națională efectuată de către Guvernul României și realizarea unui dialog între Guvern, instituțiile de învățământ și mediul privat din România.
Dr. Ing. Ioan Tăut, consultant Afaceri și Fonduri Europene