Crâmpeie din viaţa arhiepiscopului Justinian Chira
Urmare din nr. 10213/25 noiembrie 2023
Preotul Arghir Vlaşin de la Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Bistriţa îşi aminteşte că, după ce a fost hirotonit, a ajuns să slujească la Parohia Ortodoxă din Tăure, judeţul Bistriţa-Năsăud.
Nu a renunţat la legătura sa de suflet cu episcopul Justinian. Din contră, îl vizita ori de câte ori întâmpina probleme. La fel s-a întâmplat şi la începutul misiunii sale de preot. Oamenii din Tăure nu agreau ideea venirii unui nou păstor de suflete, aşa că părintele Arghir Vlaşin s-a “luptat” cu prejudecăţile enoriaşilor. A avut inspiraţia de a se sfătui în această problemă cu vlădica Justinian Chira, iar sfatul pus în practică a spulberat răceala sufletească a credincioşilor din parohie, aceştia ajungând să îl îndrăgească pe noul preot.
“Am mers în Tăure. La tăureni le spune găuni. Pe Valea Someşului toate satele au o poreclă. Am întâmpinat o problemă, părintele de acolo a mers în Dumitra. El era fiu al satului. A stat acolo 11 ani. Rudeniile lui nu mă puteau suporta pentru că aveau sentimentul că eu l-am alungat de acolo, deşi el a mers, aşa a vrut să meargă la o parohioe mai bună. Am mers la Preasfinţitul Justinian care m-a întrebat: cum le spune la tăureni? Zic: găuni. Ei, te-a muşcat vreunul? Zic: nu. Atunci Preasfinţitul Justinian m-a sfătuit: măi, dacă ei sunt găuni, fă-te şi tu găun. Dacă intri între lupi fă ca lupii, urlă ca lupii şi atunci nu te faultează nimeni. Am venit cu trenul până într-un sat din apropiere şi apoi am mers pe jos până în Tăure şi m-am făcut găun ca şi ei. Să nu mă muşte. M-am adaptat situaţiei, m-am coborât la nivelul lor. A dat mari roade, apoi m-am împrietenit cu ei”, a relatat părintele Arghir Vlaşin.
Preotul din Bistriţa nu a uitat nici momentul când a ţinut prima predică în faţa enoriaşilor săi. La început a vrut să-şi pună în valoare cunoştinţele teologice dobândite pe băncile şcolii, dar, având în minte exemplul Preasfinţitului Justinian, a înţeles că oamenilor le place simplitatea.
“În 3 noiembrie 1985 când am ţinut prima predică, eu de pe băncile şcolii, am început să predic aşa teologic, dogmatic. Oamenii după slujbă nu mergeau acasă, stăteau în faţa bisericii şi îl aşteptau pe părintele. A venit o bătrânică la mine, tanti Otilia, m-a luat deoparte şi mi-a spus: părinte, ai predicat foarte bine, foarte frumos, dar eu nu am înţeles nimic. Şi mi-am spus: domnule, trebuie să mă cobor pe pământ, nu se poate aşa. Ei voiau să audă nişte lucruri reale, simple, pe înţelesul lor. Vedeţi că şi Dumnezeu e simplu. Noi îl complicăm. Preasfinţitul Justinian era şi el foarte simplu, curat, realist”, a completat părintele Arghir Vlaşin.
După ce a avut şansa de a se sfătui în multe probleme cu Preasfinţitul Justinian, părintele Arghir Vlaşin recunoaşte cu tărie că episcopul maramureşean “era de o autenticitate ieşită din comun. Te simţea. Când te duceai la ei, simţea că ai o problemă. Nu apucai să spui nimic. Îţi zicea el înainte. Fără să îi spun începea el să îmi vorbească de problema mea. Mă regăseam în sfaturile lui”. (va urma)
