Unde se face ACUM turism în Maramureș?

2
1462

Credem și noi cu tărie, ca Dvs., în potențialul turistic al Maramureșului. Comparând cu vecinii, ce am avea noi de arătat e net superior, am zice. Și totuși, fructele întârzie să apară. Felicităm ofertanții de servicii care au avut plin de sărbători, le dorim să aibă așa ceva tot anul 2024.

În realitate însă, nu stăm deloc pe roze. Dacă e să luăm Maramureșul la puricat, în ciuda “potențialului”, turiștii nu-s. Și am luat la rând zonele, pe rând, din nord spre est, sud și vest. Pe Culoarul Tisei, zero turiști. Nici măcar Cimitirul Vesel de la Săpânța nu are acum turiști, decât ici-colo. La fel, Sighetul are doar “turiștii ucraineni” ce-și conduc afacerile din hotelurile din zonă. Nici nu îndrăznim să ne gândim ce afaceri au ca să-și poată permite să stea la hotel, nu în chirie. Pe Valea Vișeului, e iar pustiu. Vișeul și-a făcut și-și face datoria, cu Mocănița, cu parade ale Viflaimurilor. De sărbători au fost turiști în toată zona, inclusiv Moisei, iar Borșa se luptă vizibil pentru a deveni un magnet pentru turiști. Momentul e prielnic, câtă vreme stațiunea vecină de la Bukovel, Ucraina nu e foarte atractivă acum, cu războiul. Bine, vorbim de altă scară, acolo sunt 70 de kilometri de pârtie, 16 instalații de transport, peste 60 de pârtii, 1.500 locuri de cazare în stațiune și 12.000 de locuri în jur, în zonă….
În egală măsură, pe pagina de Facebook a pârtiei olimpice, ultima postare e din 23 decembrie, spre disperarea schiorilor care întreabă de starea pârtiei și vor video live. Poate nu e cu ce!

„Ar fi bine să vedeți ce e și cu camerele web, că de răspuns aici la întrebările despre starea pârtiei nu o faceți! Vreți să aveți turiști și nici măcar la niște întrebări nu dați răspuns!” – scrie un turist pe pagină.

Continuăm periplul. Valea Izei, care are mai multă legendă decât realități, a avut partea ei de turiști, de sărbători, dar sub așteptări. Crăciun, Revelion, punct. Nici o manifestare regională, un cârlig de atras turiștii. La fel Văile Marei și a Cosăului, excepție făcând Ocna Șugatag care, cum necum, a reușit cu bazinele interioare încălzite să atragă și iarna.
Trecem munții în sud, și ne uităm la Baia Mare. În afara Crăciunului din Muzeul Satului, n-a fost nimic de remarcat, fără supărare. Ba da, prețurile deranjante pentru pachetele de Revelion, dar și replica consumatorului: mai multe locații au renunțat la a organiza Revelioane, în lipsa cererilor. Atenție, vorbim de locuri cunoscute, celebre! Ar putea fi o lecție, un semn de exclamare. Povestea aceea cu “lasă că are românul bani la saltea, nu vezi cât îs de pline marketurile?” ar trebui să iasă din mental, sunt păguboase. Cu prețul unui Revelion de 3 zile plătești taxele pe o lună sau mănânci jumătate din ianuarie, așa că… acum ați simțit pe pielea Dvs. că nu e așa.

Pe Culoarul Someșului, la fel, turiști zero. Fie că vorbim spre Seini sau spre Ulmeni, tot acolo ești. Câteva pensiuni ocupate ici-colo în Țara Chioarului, cu revelioane. De altfel, am făcut un experiment în perioada sărbătorilor. Am pornit la drumurile noastre în natură ceva mai devreme ca de obicei, să vedem satele dis-de-dimineață. Tristă ima­gine… satele amorțite, o lumină ici-colo, în rest beznă, la 6-7 dimineața. În satele unde odinioară era viață, erau animale de hrănit, chefuri târzii pe la case. Liniște… În schimb, Baia Sprie și Cavnicul au avut și au activitate turistică, datorită pârtiilor. Avem însă și aici observații… dacă după deschiderea unei parcări de 1.000 de locuri, sus la Cavnic, mai e nevoie de polițist să dirijeze traficul pe un singur sens, pentru că există indolenți care vor să-și vadă mașina de pe schiuri, asta spune ceva despre noi. Trei parcări s-au deschis la Cavnic anul acesta, câte una privată/pârtie și una imensă, și tot se parchează pe drumul județean. Ca la… târgul auto. Nu s-au inventat amenzile încă pentru parcare pe carosabil?

Continuăm în fugă parcurgerea Maramureșului. În Fisculaș, slab cu turiștii, în afara pârtiilor amintite. La fel în Țara Lăpușului. Care, culmea, a încercat și târguri de Crăciun și manifestări, dar ceva nu pușcă acolo, în a atrage turiștii. O idee…dar dacă ați ține deschis drumul Cavnic-Băiuț, dacă tot acolo e plin de turiști? Oare nu ar beneficia și Lăpușul cumva, puțin? Măcar pentru revenirea „pe scurt” spre Cluj… Dar să încheiem cu un experiment propriu, început între sărbători și continuat până după Anul Nou. Am parcurs satele “pe vremea chefurilor” și am găsit beznă. Apoi, am pornit la munte pe 1 ianuarie, spre Firiza – Blidari – Izvoare. Hanuri și hoteluri celebre închise, cu parcări goale. Sus, la Izvoare, urme de Revelion organizat inclusiv în fostul complex, dar totul la scară mică și destul de trist peisajul, cu pârtii nefolosite, lețuri în gard etc. Evident că maramureșenii s-au bucurat și de Crăciun și de Anul Nou, dar au lăsat din fast deo­parte. De ani buni suntem amenințați de o criză economică, poate am început în sfârșit s-o luăm în serios.
Cum ar fi însă dacă fiecare din zonele amintite mai sus ar organiza, de sărbători, câte un eveniment care să atragă? De genul Paradei porturilor de la Sighet, al Paradei Viflaimurilor la Vișeu, al Bodroșilor din Cavnic, al Crăciunului din Muzeul Satului băimărean? Da’ dacă ar avea și Lăpușul ceva, organizat împreună, la fel Codrul, la fel Chioarul? Cât de tare s-ar strica aura edililor dacă nu s-ar întâlni doar pe criterii de partid? “Ai noștri cu ai noștri”? Nu de alta, dar ne uităm în vecini, în plan apropiat și îndepărtat. Suceava se descurcă bine de tot cu turismul, chiar dacă are la rădăcină cel religios. Satu Mare e căutat pentru aquaparcuri, Bihorul la fel, pentru apa termală. Apusenii iar au învățat să atragă turiștii. La nivel de țări, Ungaria ne cheamă cu aquaparcuri, Ucraina cu pârtii de schi, Slovacia cu schi, Polonia cu de toate. Bulgaria cu litoral, ba și cu schi pentru cunoscători, în Balcani. Turcia și Grecia cu litoral. Dar peste toate, mai ești și respectat, iar prețurile, după cum bine știți, nu sunt făcute pentru falimentarea turistului, ca în cazul Revelioanelor de la noi, cu prețuri de city break în orice oraș elegant al Europei.
Fără nevoie de concluzie, mai ales c-ar fi a suta oară când o zicem. Maramureșul are nevoie de o strategie turistică, de stat împreună la masă și gândit ceva pentru zone, pentru a deveni atractiv. Și încă o dată, dacă tot ne repetăm: totul ar trebui să înceapă cu o curățenie lună a Maramureșului!

2 COMENTARII

  1. Cum sa stam la aceeasi masa cand de fapt in Maramures exista concurenta pe criterii politice.Aia de la Baia Mare Pnl-isti fiind au organizat pe 27 Decembrie festivalul datinilor doar sa le faca in ciuda celor de la Sighet care sunt Psd-isti si sa diminueze importanta festivalului datinilor de acolo care se organizeaza pe 27 Decembrie de zeci de ani ,festival care are o vechime de 55 de ani ,cel de la Baia Mare avand doar vreo 15 ani si care era organizat inainte de Craciun .Poi nu era normal sa organizeze cel din Baia Mare tot inainte de Craciun ca si pana acum si sa benificieze amandoua festivalurile de maximul de turisti?

  2. Corect, fara curatenie generala nu e nimic de vazut. Daca ”antreprenorii” din turism ar intelege ca turismul ar trebui facut accesibil cat mai multor oameni, cu venituri decente, nu doar kitschuri de rahat pentru cei care nu se uita la bani, probabil ca ar merge mult mai bine pensiunile, si constant. Dar nah, romanul vrea tun dupa tun, nu sustenabilitate pe termen lung. De bine de rau, drumuri avem acuma. Dar cata vreme nu se creeaza niste trasee peste tot, si in Maramures se poate ORIUNDE, nu se mediatizeaza, nu exista motive sa-ti vina turisti care sa stea mai mult de o zi doua.

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.