Eșec guvernamental în gestionarea prețurilor la gaze și electricitate

0
38

• Plafoanele sunt prea mari și nu se mai justifică, dar eliminarea lor poate crea și mai mult haos pe piața energetică •

Guvernul a insistat să mențină plafoanele la energia electrică și gaze naturale în forma stabilită în primăvara lui 2022, în plină criză energetică, deși era evident că nivelul acestora nu mai are nicio legătură cu evoluția prețurilor din ultima perioadă.
În timp ce piețele europene s-au normalizat, cele din România, de electricitate și gaze, se comportă de parcă am fi în continuare în criză energetică. Însă nici eliminarea plafoanelor nu poate fi făcută pur și simplu, chiar dacă acestea nu se mai justifică, deoarece acest lucru ar putea genera haos și mai mare. Schema a fost gândită greșit de la bun început.
Se pare că nimeni din Guvern nu vrea să deschidă discuția eliminării plafoanelor, deoarece este un subiect mult prea sensibil și complicat. Nu este exclus ca întreaga problemă să fie împinsă până după alegeri și pasată următorului Guvern, cu tot riscul ca anul viitor să ne trezim cu niște facturi greu de suportat, ca în perioada crizei energetice. Diferența ar fi că doar România s-ar afla în criză energetică, în timp ce restul Europei a revenit de mult la normalitate.

La energia electrică, plafonul este de 0,68 lei / kwh, iar ofertele furnizorilor ajung și la 1,43 lei / kwh
Analizând tarifele actuale de pe piață, se poate constata că plafoanele impuse de Guvern și valabile până în martie 2025 au ajuns să fie mai degrabă prețuri de referință pentru contracte viitoare. La electricitate, furnizorii vin cu oferte noi, pentru contracte pe un an, chiar și peste nivelul plafoanelor, potrivit comparatoarelor de prețuri.
Prețurile contractuale au fost foarte mari mai ales anul trecut. Potrivit datelor Eurostat, România era pe locul 3 în UE la cele mai mari prețuri la electricitate.

Prețul este limitat, teoretic, începând de la producători, alții decât regenerabilii, până în 2025. Aceștia sunt obligați să vândă prin mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică, la preț de maximum 0,45 lei/Kwh (90 euro / MWh), la care se adaugă tarifele de rețea, de transport, de distribuție, diverse taxe și marjele furnizorilor. Acest preț este cât cel de pe piața spot și în unele zile chiar peste, motiv pentru care nu-și mai găsește rostul.
Mai departe, prețul este plafonat la consumatorii casnici la niveluri care variază între 0,68 lei/kWh, la un consum lunar între 0 și 100 kWh inclusiv, și maximum 1,30 lei/kWh, la un consum lunar peste 300 kWh. La consumatorii noncasnici, plafonul este de maximum 1 leu/kWh, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferența de consum fiind facturată la maximum 1,3 lei/kWh.
La gaze, plafonul este 0,31 lei/ Kwh, iar ofertele unor pot ajunge la 0,33 lei/ Kwh
La gaze, ofertele furnizorilor pentru contracte pe un an pornesc de la 0,31 lei/ Kwh (cei mai ieftini furnizori, adică majoritatea lor), atât cât este plafonul, și pot ajunge la 0,33 lei / Kwh la cei mai scumpi furnizori. În cazul gazelor, producătorii trebuie să vândă pentru acoperirea consumului intern la preț limitat de 0,15 lei / kWh (30 euro / MWh).
Dacă, prin absurd, Guvernul ar decide să elimine plafoanele, consumatorii casnici ar plăti brusc prețul din contract.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei anunța, în decembrie, că au fost făcute controale la furnizori pentru a verifica în ce măsură este respectată OUG 27/2022 privind schema de plafonare- compensare. Președintele ANRE, George Niculescu, a spus că a amendat trei mari furnizori, cu 18 milioane lei, însă nu a spus și cine sunt aceștia.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.