În prima şedinţă din acest an a Colegiului Prefectural, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş, Florentin Tuş, a făcut o analiză economică la nivel naţional, regional şi judeţean.
”Bugetul pe 2023 a fost construit pe ipoteze greşite, prin urmare a apărut un deficit suplimentar, ceea ce ar putea avea ca efect suspendarea plăţilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi a plăţilor din fondul de coeziune. Pentru România acest lucru ar fi un dezastru” – a spus Florentin Tuş.
Atât 2022, cât şi anul 2023 s-au caracterizat printr-o dinamică a preţurilor carburanţilor, energiei electrice, înăsprirea condiţiilor de finanţare şi o incertitudine generată de războiul din Ucraina. În 2023, activitatea economică s-a extins, iar creşterea economică s-a datorat investiţiilor.
În conformitate cu noile prognoze ale Fondului Monetar Internaţional, economia românească va încetini.
”BNR indică riscurile la adresa stabilităţii financiare, cele de la nivel global (criza energetică, războaiele), dar şi cele interne: deteriorarea echilibrelor macroeconomice, întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin PNRR, riscurile de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental” – a menţionat Florentin Tuş.
În acest context, ”reducerea deficitului bugetar e o prioritate”.
În ultimii ani stabilitatea fiscală din România a fost afectată de sute de schimbări fiscale. Guvernul Ciolacu a adus noi modificări fiscale, dar economiştii sunt rezervaţi în a face previziuni cu privire la efectele acestora. Cert e că în lipsa diminuării deficitului bugetar, românii vor asista la măsuri mult mai dure, de exemplu la creşteri masive de taxe.
„În ultimii opt ani, coerenţa şi stabilitatea fiscală din România au fost afectate de sute de schimbări de taxe, iar efectul acestor modificări a fost contrar celui scontat. Se vorbeşte despre nu mai puţin de 110 legi şi ordonanţe. În urma lor, România încasează cu 0,6% mai puţini bani la buget decât încasa acum opt ani. Şi nu evaluăm aici haosul generat sau costul externalităţilor suportate de către contribuabili pentru conformare. Ultima serie de modificări legislative care vizează fiscalitatea din România (septembrie 2023) încearcă să diminueze deficitul bugetar. Eficienţa acestor măsuri rămâne să fie verificată. Dacă ţintele de deficit nu vor fi atinse, în lipsa altor măsuri, pericolul cel mai mare îl constituie scăderea ratingului de ţară. Pierderea fondurilor din PNRR ar duce la un downgrade (retrogradare). Pentru a acoperi necesarul de finanţare ar putea urma un acord de urgenţă cu FMI-ul, care ar veni la pachet cu creşteri masive de taxe şi scăderi masive de cheltuieli bugetare. Toate acestea în contextul anului electoral 2024”, a adăugat Florentin Tuş.
