Nicolae Breban și prețuirea scriitorilor din Maramureș

0
104

După cum aminteam într-un precedent editorial, în acest februarie îi voi dedica mai multe texte marelui scriitor Nicolae Breban, născut în Baia Mare, la 1 februarie 1934. Deci a împlinit 90 de ani. Zilele trecute, la sediul Reprezentanței Maramureș a Uniunii Scriitorilor din România, o parte bună dintre cei care alcătuiesc această formulă organizatorică s-au întâlnit pentru a-i povesti biografia și a extrage înțelesuri din vasta lui operă. Membri ai Uniunii Scriitorilor din România, cu o operă bine conturată, comentată în presa literară prin cronici sincronizate cu valoarea creației, în final fiind validați de un juriu competent.
În Maramureș sunt la ora actuală 27 de scriitori laureați cu această nobilă condiție de creator. Este o cinstită recunoaștere națională. Sunt autori cu operă matură, recunoscută în țară și străinătate. Doresc a spune că membrii Uniunii Scriitorilor din România, Reprezentanța Maramureș, privesc cu simpatie și curiozitate creatorii care s-au organizat în alte forme de asociere. Spun asta pentru armonia autorilor din zonă. Deci ne-am adunat sub sigiliul unui mare scriitor European, născut în Baia Mare. Mulți dintre cei prezenți sunt prieteni cu Nicolae Breban, alții sunt buni cunoscători ai operei lui. Mănoase referințe la profilul unuia dintre scriitorii români care a construit un univers literar propriu complex. Romancier, poet, eseist, dramaturg, om de cultură român contemporan, membru titular al Academiei Române, un mare intelectual, care s-a simțit responsabil pentru soarta poporului din care face parte, sfidând prostia, nemernicia și nimicnicia.
Am deschis colocviul tocmai cu câteva pârghii convingătoare pentru destinul istoric al românilor. Recent, într-un cadru festiv, scriitorul a spus: ”Am fost prea umiliți, prea loviți, prea nebăgați în seamă, noi, cei care visam odată să fim împreună de o parte și de alta a Carpaților, la nord de Dunăre, noi, care, printr-un miracol, am păstrat acest idiom latin, după latina vulgară, noi care eram uniți doar de felul în care vorbeam. Vă dați seama de câtă luptă a fost nevoie ca să devenim lucizi și mândri în cele câteva secole în care ne-am rupt de grafia și limba slavonă, de grecii care ne-au stăpânit câteva secole, aici în sudul României, sau de austro-ungarii noștri din Ardeal, sau de turcii, de tătarii și de rușii care năvăleau peste satele, peste bisericile și peste copiii moldovenilor.”
Acesta este raportul marelui scriitor cu istoria neamului său, cu locul nașterii, care este Maramureșul. Cei prezenți au conturat personalitatea scriitorului cu elemente biografice și cu direcții novatoare din bogata lui operă. Dar să-i iau pe rând. Criticul și istoricul literar Săluc Horvat a evocat prietenia cu marele scriitor, povestind întâmplări de la revista Nord Literar, la manifestările căreia a fost de multe ori invitat. Și venea adesea cu prietenul lui, la fel de mare scriitor, Augustin Buzura. Apoi scriitoarea Florica Bud ne-a spus despre prezența lui Nicolae Breban la lansarea cărților ei la prestigioase târguri de carte. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut s-a referit la motivele epice brebaniene analizate în lucrarea ei de doctorat. Cum este raportul dostoievskian victimă-călău.
Criticul literar Cornel Munteanu, cu suplețe ideatică, a analizat eseul de tip diagnostic în care Breban a excelat, dar și felul în care autorul intră în pielea personajelor. Scriitorul Nicolae Weisz a lărgit sfera de preocupări ale marelui scriitor cu referiri la activitatea de scenarist și regizor. Poetul Gheorghe Mihai Bârlea a reconstituit câteva întâmplări, petrecute în Maramureș, alături de Nicolae Breban. Adăugând și izbânda revuistică numită Contemporanul – Ideea Europeană, pe care scriitorul o conduce de peste trei decenii. Și prozatorul Ștefan Jurcă a îmbogățit panoplia cu amintiri cu Nicolae Breban. Savuroase au fost experiențele de lectură din opera scriitorului povestite de poeta Rodica Dragomir.
Cunoscuta traducătoare și scriitoare Ana Olos și-a expus atitudinea mai analitică față de opera lui Breban. Același ton l-a abordat și profesorul, scriitorul Florian Roatiș. Prețioase pentru istoria literaturii române au fost mărturisirile prozatorului Nicolae Goja, despre legăturile marelui scriitor cu localitatea Cicârlău. Unde familia Breban a avut vocația de ctitor al bisericii din comună. Unde prozatorul a fost de multe ori, inclusiv la celebrul Festival de literatură. Invitat la colocviul nostru a fost și teologul, poetul George Nicoară, amintind de cele zece generații de preoți greco-catolici care au întărit credința familiei Breban și a enoriașilor, prin vreme. La colocviu a participat și doamna Dana Buzura-Gagniuc, actualul manager al revistei de cultură Nord Literar.
A fost o întâlnire cu evocări memorabile ale personalității academicianului-scriitor și aprecieri asupra operei lui. În final, au fost sărbătoriți aniversar confrații Terezia Filip și Gheorghe Mihai Bârlea, în interpretarea colegială a poetei Elena Cărăușan. Călătoria continuă!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.