Scriitorul VASILE IGNA, la Nord Literar

0
84

A apărut numărul pe luna martie al revistei de cultură Nord Literar, publicația fanion a Maramureșului, fiind prima operă de revuistică literară din istoria acestui Ținut. A intrat în al 22-lea an de viață activă, devenind o adresă căutată de valori consacrate ale literaturii române actuale. Ținuta ei valorică a determinat Uniunea Scriitorilor din România să o pună sub egida ei. Ceea ce nu este puțin lucru. Este timpul să spun că în urma discuțiilor mele cu regretatul critic literar Nicolae Manolescu, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, am făcut demersurile de rigoare. Conducerea revistei m-a sprijinit. Nicolae Manolescu, cu acordul colaboratorilor lui, a semnat documentul. Așa ne-am asumat criteriul rigorii, al valorii articolelor, poemelor publicate în revistă.
Suntem deschiși la colaboratorii de ținută din Maramureș, din țară, dar și din străinătate. Așa am conturat sfera de interes pentru literatura de calitate. Și acest număr gravitează în jurul criteriului valoric. În prim-plan este pagina de poeme semnate de Vasile Igna, în semn de prețuire pentru împlinirea a 80 de ani de la naștere, întâmplată la Ardusat. Opera lui Vasile Igna este un reper în orizontul literaturii contemporane. Alcătuită din cărți de poezie, romane, este o emblemă în arhitectura scrisului românesc. De altfel, criticul literar Delia Muntean, comentând în coloanele revistei volumul de poeme “Capcanele”, scrie că opera lui Vasile Igna este profundă și originală.
În însemnarea mea despre autor, socotesc că volumele de poezie și proză sunt alcătuite dintr-un aluat frământat de combustia memoriei și de tăcerile care vorbesc. Poemul lunii este semnat de poetul Ion Petrovai, care a rotunjit, în martie, 75 de ani de viață. Eu i-am adăugat un ecuson de aprecieri despre laborioasa lui activitate, cu care cinstește memoria locului. Criticul Irina Petraș continuă răspunsurile și răspunderile, concentrându-se asupra modelelor și evenimentelor. Autoarea crede că evenimentul, ca să-și merite numele, trebuie să schimbe ceva în mersul lucrurilor. Să aibă urmări. Eseistul Ion Papuc face o secțiune prin suprarealismul tragic, desenând destinul poetului Paul Celan, născut la Cernăuți, care a închipuit un dialog direct cu Dumnezeu și sfârșind în apele unui râu.
Criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu continuă analiza epicului lui Gabriel Chifu, dintr-un roman cu audiență la cititori. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut scrie despre discursul memoriei dintr-o carte de povestiri semnată de Alexandru Câțcăuan. Ovidiu Pecican, istoric și analist literar, deschide o poartă spre romanele fascinantului I.D. Sârbu. Universitara Ana Olos abordează în spiritul ei analitic universul din Biblioteca stranie. Lectura textului este convingătoare și vom constata cum straniul este rudă cu fantasticul. Doamna Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, consemnează întâmplări din întîlniri culturale de primăvară. De la dialogul cu miez, cu preotul și scriitorul Eugen Barz din Madrid, la evenimentul centenar Ben Corlaciu, de la Groșii Țibleșului. La Bastionul Măcelarilor autoarea ia pulsul evenimentelor într-un stil propriu, convingător. Neapărat fotografii, care vin să argumenteze faptele de cultură desfășurate sub egida revistei Nord Literar.
Eu îmi aduc aminte de călătoria lui Marin Sorescu în Maramureș. Fotografia din Sala Nichita Stănescu din Desești, în care poetul este alături de Laurențiu Ulici, Marin Mincu, Ion Iuga, Angela Marinescu, este document de istorie literară. Metropola lirică a cărturarului este o însemnare scrisă de mine despre Vasile Igna. Dan Grădinaru face broderie pe spuma amăgitoare a norilor ce pier. Adică scrie despre soartă, ursită, noroc, destin. Cărturarul Mircea Popa scrie despre volumul istoricului britanic, Dennis Deletant, În căutarea României. O aventură personală din 1965 până azi. Iulia-Anamaria Ghidiu scrie despre lirica Larisei Calo. Colega Raluca Hășmășan face o analiză pricepută poeziei române a diasporei israeliene. Fapta aparține poetului Ion Cristofor. Raluca este deja stăpână pe uneltele observației critice, având și limbajul necesar deslușirii ideilor din texte.
Grupaje de poezie publică Rodica Dragomir, Florica Bud, Gheorghe Pop (la 80 de ani), Liviu Coroiu și Nicolae Șapcă – Cernăuți. Ion Radu Zăgreanu comentează cartea de publicistică Felurite feluri, a prozatorului Cornel Cotuțiu. Elena Liliana Popescu traduce din Rabindranath Tagore. Revista publică și textul-necrolog pentru criticul literar Nicolae Manolescu. Revista poate fi procurată din unele chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere primește spre folosul cititorilor!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.