Parabola fericirii

0
48

De Sfintele Sărbători de Paște, cuvântul FERICIRE a avut cea mai mare circulație. Din vorbă în vorbă, în presă, pe felicitări, dar mai ales pe rețelele de socializare, generosul termen a bătut recordul. Așa că atât de râvnitul, controversatul, mai rar atinsul sentiment al fericirii a fost întors pe față și pe dos, de la marii filosofi, la textierii de muzică ușoară. Este o dovadă că acest sentiment luminos pentru sufletul omului continuă să preocupe lumea. Întrebării banale, tocite, dar provocatoare, ești fericit?, i se dau răspunsuri convenționale, prudente, nu de puține ori sfioase. O mentalitate a roșirii în obraz, când este vorba de fericire, ne mai domină încă. Parcă ne-ar fi rușine să ne mărturisim sufletul. Să ne spovedim sângelui. Preferăm să ne oferim spre propria noastră amăgire stări mai lăcrimoase, tangente la esențial. Ne mai picurăm în suflet o mică doză de rotire a sentimentului, așa de ochii lumii.
Dar pe această temă putem glosa mult și bine. Cel care ne-a dăruit un alt unghi de a privi fericirea a fost părintele Nicolae Steinhardt. Aproape nu ne vine a crede unde a găsit monahul izvorul fericirii. Metafizica ei. Nefirescul pentru o lume pretins normală. Unde mulți oameni au fost distruși sufletește, acolo în universul concentraționar, care pentru el poartă numele de Jilava, Gherla sau Aiud, părintele Nicolae deslușește și sensuri luminoase. De acolo, din locul cu multe întrebări, poate începe marea odisee spre liniștea interioară. În locurile ascunse, unde lumina pătrunde cu porția, unde libertatea este camuflată, sufletul omului caută culoare de salvare. Se luminează căutând răspunsuri la întrebări.
E adevărat, este mai greu pentru noi, sortiți altui fel de a trăi, de a ne procura fericirea, dar părintele a sondat situații limită, din care a extras tocmai minunea sufletului, numită fericire. Da, multe întrebări cărora le cauți răspunsul pot să te răsplătească cu lumină. De ce suferim? De ce este nedreptate? De ce suntem nefericiți? Fiecare cu puterea lui de a depăși pragurile răului și ale prăbușirii în sine. Acolo, în celulă, pătrundea o rază divină. Dumnezeu nu vrea decât binele, nu face rău! Acolo este orbul care vede în întuneric. Rugăciunea, care este o prefață a meditației profunde. Fericirea, după părintele Nicolae de la Rohia, face parte dintr-o alchimie personală. O viziune pozitivă asupra lumii în mișcare. O filosofie a liniștii, născută din tulburarea sufletului. O sfidare a eșecului. O indiferență față de durere.
Cu alte cuvinte un triumf al binelui asupra răului. În aceste zile pascale, care ne-au vegheat, am recitit capitole din cartea de căpătâi a părintelui Nicolae – Jurnalul fericirii. O operă de bilanț existențial. Asemeni Luntrei lui Caron, de Lucian Blaga, dar și una de conturare a unei conștiințe, în toate componentele ei; teologică, morală, civică, politică și estetică. Este o mărturisire dramatică despre închisoare, dar și bucuria eliberatului întru Dumnezeu. Am citit părerea marelui critic Nicolae Manolescu, recent trecut peste apele eterne. Scria la apariția volumului: „O carte splendidă, un amestec de notație cotidiană, amintire, confesiune, hermeneutică, humor, tragedie, istorie, universalitate, metafizică, filologie. Nicolae Steinhardt dovedește aceeași uluitoare forță de pătrundere în adevărul lumilor, dincolo de coaja groasă a locului comun. Literatura noastră s-a îmbogățit cu o carte de primă mărime, la care vom simți nevoia să ne întoarcem nu o dată.”
Cum am simțit și eu în aceste sărbători. Nu uit că tomul lecturat a apărut la Editura Mănăstirii Rohia, locul lui moștenitor. Integrala Monahului de la Rohia este o faptă mare de cultură. Nu-i așa, domnule profesor Florian Roatiș? Că doar v-ați pus priceperea la ridicarea acestui monument! Astăzi scriu despre fericirea gândită de părintele Nicolae. Și dacă vreți și după Nichita Stănescu: „Astăzi sunt fericit! Oare m-am născut? Oare am murit? Astăzi sunt fericit!” Dar fericirea nu are definiții, ci doar miraj și orizonturi.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.