“Vreau să rămână pentru eternitate”
În satul din inima oraşului Baia Mare, la Muzeul Satului, va fi reconstituit un vechi obicei din Finteuşu Mare, Claca Danţului. Dirijorul Corului Bărbătesc din Finteuşu Mare, Andrei Dragoş, vrea să eternizeze tradiţiile care au făcut parte din identitatea satului şi implicit a comunităţii. Aşa s-a născut ideea de a realiza un film documentar despre “Claca danţului”, un obicei unic din Finteuşu Mare care s-a practicat până în jurul anilor 1950, înainte de instalarea comunismului. În acest context, la Muzeul Satului din Baia Mare se vor face filmări, începând cu ora 12, fiind respectat întregul scenariu ce stă la baza acestui obicei. De asemenea, de la ora 16 se va derula un program artistic.
“Vreau să reconstitui o tradiţie care se desfăşura în Finteuşu Mare înainte de 1950, înainte de a veni comuniştii. Obiceiul se numea Claca danţului. În Finteuş, tinerii care jucau la dans nu plăteau la muzicant. Muzicantul le cânta. Şi ei plăteau cu zile de clacă. Cei care erau buni dansatori, cei mai în vârstă, cei însuraţi dădeau 4 zile de clacă. Nevestele şi tinerele dădeau 3 zile de clacă. Feciorii mai tineri, tot 3 zile de clacă, iar fetele mai tinere, 2 zile de clacă. Muzicantul se înţelegea cu chizăşul, organizatorul dansului. La noi cânta familia Negrea”, a relatat profesorul Andrei Dragoş.
Dirijorul Corului Bărbătesc din Finteuşu Mare vrea să redea întocmai ca în trecut modul cum se desfăşura această tradiţie. În plus, vrea să lase moştenire generaţiilor viitoare obiceiul unic din Finteuşu Mare. Tocmai de aceea a realizat un scenariu care stă la baza filmărilor din Muzeul Satului. La final, va rezulta filmul documentar “Cultură, tradiţie şi continuitate în satul românesc Finteuşu Mare: Claca danţului”.
“Duminică, la ora 12, vom începe filmarea. La început muzicantul vine la locul unde se desfăşoară dansul, însoţit de chizăş. Unul din ei strigă: măi finteuşani, haideţi la dans. A doua secvenţă se desfăşoară în Biserică. Preotul anunţă că e ultima zi de dans din an, deoarece începe Postul Crăciunului. În curte vor fi bănci pe care vor sta oamenii care aşteaptă să înceapă dansul. Va fi manifestarea la casa din Bozânta. Se va face darea de seamă. Unul din momente va fi alcăzirea muzicantului pe întreg anul. Apoi vor fi toate dansurile care erau în Ţara Chioarului. Erau 6 dansuri. Vreau să le înregistrez pe toate, să le reconstitui. Într-o pauză, fetele din Posta şi corul din Finteuşu Mare vor cânta”, a precizat dirijorul Andrei Dragoş.
La ora 16, va începe programul artistic prezentat publicului prezent. În programul evenimentului figurează: Corul Bărbătesc din Finteuşu Mare, Grupul Tradiţional „Horitoarele din Posta şi Săpâia”, Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania, Ansamblul Folcloric „Stejarul” din Finteuşu Mare, solişti vocali şi instrumentişti. La final, cei prezenţi vor fi ospătaţi cu sarmale cu păsat, cozonac, pancove şi ciurigăi, câte un pahar de horincă, de vin, suc.
Dirijorul Corului Bărbătesc din Finteuşu Mare, Andrei Dragoş, nu este la primul film documentar despre tradiţiile din zonă. El este cel care a conceput textul şi regia pentru „Nuntă în Finteuşu Mare”, documentar filmat de TVR. De asemenea, vrea să pună în valoare „Colindul în Finteuşu Mare”. „Tot timpul am încercat să las ceva în urmă. Vreau să rămână pentru eternitate nişte lucruri. Toate se pierd, se diluează. Mie îmi place foarte mult tradiţia. Corul din Finteuşu Mare a fost înfiinţat de un străbun al meu. Fratele bunicului meu a fost cel care a înfiinţat corul acum 106 ani. Când corul a împlinit 100 de ani, eu eram dirijorul. Sunt dirijorul Corului Bărbătesc din Finteuşu Mare din 2003, dar administrativ l-am condus din 1974”, a completat Andrei Dragoş.
