Duminică, 2 martie 2025, a lăsatului sec de brânză, când se cintește Sfânta Evanghelie a învățăturii despre iertare, post și neagonisire, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Istorică din Baia Mare, înconjurat de preoții slujitori ai sfântului locaș de închinare și diaconi, paroh Pr. Lect. Univ. Dr. Marius Sabou.
„Am revenit la Catedrala istorică a municipiului Baia Mare, care are peste un secol de existență, un secol și un sfert, am putea să spunem, și este așezată în partea veche a orașului, la ieșire, înspre municipiul Sighetu Marmației, spre Gutâi. Este cea mai importantă biserică și cea mai veche, are arondați peste 8.000 de credincioși și este păstorită de trei părinți vrednici, harnici și responsabili pentru slujirea preoțească și turma încredințată lor: Părintele Marius Sabou este paroh, Părintele Adrian Terec și părintele Daniel Tirean sunt coslujitori. Sunt implicați în viața parohiei în ce privește activitatea cu tineretul, îngrijirea celor singuri și abandonați, celor sărați, celor bătrâni și bolnavi și apoi îngrijire de mântuirea credincioșilor. Venim cu bucurie de fiecare dată, amintindu-ne de faptul că aceasta a fost, la început, catedrala noastră, când nu aveam catedrala nouă și slujeam foarte frecvent aici, spre bucuria preoților și mai ales a credincioșilor. Acum este biserica la care slujește, de obicei, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, fratele nostru într-o slujire. Noi venim cel puțin de două ori pe an, în Postul Adormirii Maicii Domnului, când sărbătorim anticipat hramul, hramul este Adormirea Maicii Domnului, și după Sfintele sărbători de iarnă. Anul acesta n-am putut veni mai repede și, iată, facem lăsatul secului pentru Postul Învierii Domnului aici, la catedrala noastră istorică. Dăm slavă lui Dumnezeu că bisericile noastre și credincioșii țin Sfântul și Marele Post în marea lor majoritate, înțeleg viața creștină, înțeleg viața duhovnicească, o aprofundează, se pregătesc, participă în prima săptămână a postului la slujba Canonului cel Mare, înțeleg că este nu doar despre abținerea de la bucate, ci mai ales de la păcate și înțeleg preoții și credincioșii că în interiorul acestei perioade de 40 de zile, plus Săptămâna Sfintelor Pătimiri, se cuvine să intrăm într-un alt timp și într-un alt spațiu mai des, adică să frecventăm biserica mai des și să schimbăm modul de a fi, modul de a gândi, să sfințim timpul zilelor noastre, mai ales în această perioadă, să sfințim gândurile noastre, vorbele, graiul nostru, locul unde trăim și calea pe care umblăm, care să ducă mai cu seama spre biserică, spre Dumnezeu în Treime, spre Hristos, spre Maica Domnului și spre toți Sfinții care sunt casnicii lui Dumnezeu, să urmăm pilda vieții lor, care ne îndeamnă, fiți nouă următori, precum și noi am urmat Lui Hristos. Ei au trăit în multă nevoință, multe pătimiri, multă suferință și umilință pentru a mărturisi pe Iisus Hristos Fiul Dumnezeului celui viu, cel ce s-a Întrupat, cel ce a vestit Evanghelia harului și adevărului, cel ce a pătimit, s-a Răstignit, a murit și a Înviat a treia zi pentru noi și pentru a noastră mântuire. Slavă Lui Dumnezeu pentru toate!”
Sfânta Liturghie Arhierească
Soborul a fost alcătuit din Arhim. Dr. Casian Filip, vicar administrativ, Pr. Lect. Univ. Dr. Marius Sabou, paroh, Pr. Daniel Tirean, inspector financiar intern, Pr. Adrian Terec, Pr. Andrei Costinaș, fost paroh, Pr. Nicolae Varga, fost slujitor la acest Sfânt Altar, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeș, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol, Arhid. Ioan Anton Radu, slujitor la acest sfânt locaș.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, dirijat de Florian Vois, și de corul parohiei, dirijat de Gabriela Cânța, iar după otpust a cântat Diana Rednic, studentă la medicină.
Cuvântul de învățătură
Din largul cuvânt de învățătură am reținut câteva lucruri lămuritoare:
„Postul care urmează se numește Postul Mare sau Postul Cel Mare și Sfânt și se numește așa nu doar pentru că este cel mai lung, ci pentru că este și cel mai auster, cel mai ascetic. Postul acesta de 40 de zile, 6 săptămâni, plus Săptămâna Sfintelor Pătimiri, este în total de 47 de zile, cel mai lung post dintre toate posturile de peste an, dar este și cel mai ascetic sau duhovnicesc, pentru că are un temei biblic profund. Postul de 40 de zile ținut de Mântuitorul a fost nemâncând și nebând nimic, nici măcar apă. Din acest post este inspirat Postul Cel Mare și Sfânt al Paștilor, din Postul Mântuitorului, iar postul, rostul și folosul lui este acela de a birui patimile și de a îmblânzi pornirile instinctuale ale trupului, în cele din urmă de a le stinge.”
„Pericopa evanghelică ce se citește în această duminică începe cu iertarea, să ne cerem iertarea unui altora și lui Dumnezeu, să ne dăruim iertare, așa cum așteptăm ca Dumnezeu să ne dăruiască nouă iertare. În rugăciunea Tatăl Nostru așa rostim, ne este nouă mărturie și ajutor sau ne poate fi condamnare – și ne iertă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri.
Poate să fie o condamnare a noastră, dacă nu iertăm, sau o salvare a noastră, rugându-L pe Dumnezeu să caute la felul nostru de a fi, la firea noastră și la capacitatea noastră de a ierta și de a iubi și să ne ierte și să ne iubească și pe noi, așa cum suntem. Pentru că și noi, deși uneori răi fiind, putem deveni buni prin iertare și iubire. Dumnezeu este bun prin Sine, noi putem fi buni, zice Mântuitorul – fiți dar voi desăvârșiți precum Tatăl vostru cel din Ceruri desăvârșit este – putem fi buni doar raportându-ne la Dumnezeu izvorul bunătății, iertători raportându-ne la Dumnezeu izvorul iertării.”
„Acum, în perioada apostolului, revenim la viața duhovnicească, pentru că omul biologic, care este biologic, care trăiește biologic, se hrănește biologic, pâinea este hrana biologică, întreține viața biologică. Dar viața teologică, viața vieții noastre este întreținută de Duhul lui Dumnezeu, prin Sufletul pe care ni l-a dăruit. Și atunci, așa precum trupul are nevoie de pâine, că ne-a învățat Mântuitorul să ne rugăm: pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, sau spre ființă, dă-ne nouă astăzi, dar tot Mântuitorul ne-a învățat și a spus vrăjmașului în pustie nu numai cu pâine va trăi omul, ci Sufletul lui va trăi cu tot cuvântul care iese din gura Lui Dumnezeu. Aici sunt cuvintele vieții veșnice. Evanghelia Harului și Adevărului, adusă de Hristos pe Pământ. Deci, precum trupul are nevoie de pâine, de apă, de căldură, de lumină, de iubire, de mângâiere, de confort, ca să își întrețină viața biologică și să trăiască cât mai mult, așa cum sufletul are nevoie de hrană teologică, care este postul, rugăciunea și faptele lui. Și aici vine Mântuitorul și zice că totul începe cu iertarea, așa cum Adam ar fi avut nevoie de iertare, a uitat să ceară iertare, s-a disculpat, a dat vina pe Eva și Eva pe șarpe, n-au cerut iertare. Dacă zicea, Doamne iartă-ne, am greșit. N-au știut, erau neexperimentați. N-au știut ce trebuie să facă, erau ca niște copii neînvățați.”
Și concluzia:
„Că asta este postul. Deci nu numai că schimbăm dieta, împuținăm cantitatea de mâncare. Mâncăm jumătate de cât ar trebui să mâncăm.”
xxx
Părintele paroh Marius Sabou a dăruit Preasfințitului Părinte Episcop o icoană a Maicii Domnului și un coș cu flori.
Andrei Fărcaș, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”
