Am urmărit cu mare atenție alegerile parlamentare de dincolo de Prut. Adică din Basarabia istorică, acum Republica Moldova. Un eveniment de răscruce: ori merg basarabenii cu Kremlinul, ori rămân cu fața spre Europa? În această balanță, s-au editat atâtea supoziții și presupuneri, despre miza electorală de peste Prut. O confruntare extem de dură între pro-europeni și pro-ruși, reprezentați de președinta Maia Sandu și Igor Dodon, fost președinte. Comentatorii avizați de la Chișinău și din alte țări au apreciat actul electoral ca fiind extem de important pentru viitorul imediat al țării. Și al României, al Europei, deopotrivă.
Maia Sandu și echipa sa, electoratul pro-european au fost la înălțimea momentului, făcând față cu brio asalturilor succesive și diversificate ale Kremlinului. Și au dat o lecție celor care deja vedeau Moldova cu fața spre Rusia. Urmează bătălia pentru viitoarea configurație parlamentară, chiar dacă partidul Maiei Sandu are majoritate în Parlament. Principalii competitori pentru cele 101 mandate sunt Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat, la guvernare, într-o confruntare dură cu Blocul Electoral Patriotic, în care tronează figura lui Igor Dodon și cea a veteranului Vladimir Voronin, și alte trei partide. Nu e ușor, cu Transnistria și situația ei complicată, unde mai staționează trupe rusești. În seara alegerilor au fost mici incidente la hotarul de pe Nistru.
În Găgăuzia, aceleași chestiuni de pe marginea revoltei. Un alt aspect de luat în seamă este faptul că mulți moldoveni au dublă cetățenie și pot pleca în Uniunea Europeană sau în alte țări ale lumii. Adică diaspora și la aceste alegeri. În acest peisaj social și politic s-au desfășurat alegerile parlamentare din Republica Moldova de la sfârșitul lunii seprembrie. Cu acțiuni și presiuni de ambele părți. Maia Sandu i-a avut aproape pe președintele Franței, Emmanuel Macron, pe cancelarul german Merz și premierul polonez Tusk. Sunt convins că triunghiul politic european a contribuit la izbânda electorală a partidului Maiei Sandu. Dar actorul principal a fost Maia Sandu, care în ziua alegerilor s-a adresat de vreo trei ori electoratului din țară și diaspora, cu mesaje concrete: “Putin vrea să ne cumpere valorile și țara”.
A fost ilustrată istoric miza alegerilor. În 1940, românii de peste Prut au fost transformați peste noapte în cetățeni sovietici, fără voia lor. Astăzi, prin vot democratic, în condiții extrem de dificile, cetățenii Republicii Moldova au fost invitați să aleagă dacă vor să fie parte din lumea liberă, alături de românii din patria-mamă, sau să transforme acest pământ românesc din nou într-o gubernie a imperiului. Electoratul a ales valorile care definesc libertatea, democrația și demnitatea națională. Partidul PAS deține majoritatea parlamentară, având 55 de mandate în viitorul legislativ. Acest fapt va permite deputaților din PAS să voteze un guvern și să adopte legi fără să facă alte coaliții parlamentare. Dodon și patrioții lui vor ocupa 26 de fotolii în viitorul legislativ.
Votul de duminică poate constitui un mandat puternic pentru procesul de aderare a țării la Uniunea Europeană. Chiar dacă opoziția și-a anunțat dezacordul cu rezultatul votului și intenționează să conteste alegerile. Blocul Pobeda cheamă și el locuitorii Moldovei la acțiuni de protest. Nu se lasă nici Kremlinul, care a reacționat dur după rezultatul alegerilor din Republica Moldova, care a ales să continue drumul spre Europa. Scorul categoric obținut de Partidul Maiei Sandu, peste 50 la sută din voturi, un procent dublu față de Blocul Patrioților, a dat frisoane pro-rușilor din toate părțile. Să ne înțelegem, “patrioții” sunt cei care admiră Rusia lui Putin.
Zarurile au fost aruncate, cum a spus Cezar la trecerea Rubiconului. Alegătorii moldoveni au hotărât drumul țării. Cu alegeri desfășurate într-o manieră liberă, fără incidente majore. Chiar dacă înainte de scrutin au fost scenarii care au pus pe jar nu doar cetățenii moldoveni. Bâzâitul opoziției, dar și cel al Moscovei, nu a încetat. Și va continua, că așa sunt croiți nemulțumiții care au alte planuri cu mica țară dintre Prut și Nistru. Cinci formațiuni au intrat în Parlamentul moldovean. Presa internațională care înțelege mersul firesc al istoriei Republicii Moldova scrie că pro-europenii au câștigat un scrutin crucial, prin care se străduie să rămână în afara controlului Rusiei.
Dodon și ai lui au vorbit rusește după alegeri, ca să-și reafirme fidelitatea față de Kremlin. Vor fi zile tensionate dincolo de apa Prutului. Reprezentanța diplomatică americană de la Chișinău a trimis un mesaj pentru poporul moldovean pentru participarea sa la alegerile parlamentare și pentru partidele care au depășit pragul de reprezentare în Parlament. Menționează mesajul Reprezentanței: „Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu viitorul guvern pe teme de interese comune”. Un licăr de speranță pentru liniștea zonei.
