Singurul om din împrejurimi căruia îi port o frică (citită şi respect!) estetică este prietenul Lucian Perţa. Ne ştim de pe vremea liceului. Cu omul acesta bun şi talentat nu poţi merge pe acelaşi drum fără să nu-ţi studieze ce număr porţi la suflet. Apoi se uită la pantofi. Te poţi aştepta să primeşti observaţii că nu ai cravata asortată cu cămaşa, că eşti precum mama lui Esenin care umbla într-un palton vechi şi demodat. Omul meu nu are hotare lirice. Mai nou a trecut pe teritoriul poeziei ucrainene din România. Punctul de plecare a fost „Antologia poeziei ucrainene din România” inedită şi necesară lucrare a regretatului poet şi prieten Ştefan Tcaciuc dăruită lui Lucian Perţa de autor întru interpretare parodică. După şaisprezece ani de pritoceală şi travaliu editorial, iată parodistul din Maramureş ne oferă acest product poetico-umoristic. Cei douăzeci şi trei de autori din antologie de o vîrstă mai aprigă şi se adaugă şi cîţiva din generaţia tînără parodişti de două decenii în paginile publicaţiei „Curierul Ucrainean”, revista a Uniunii Ucrainenilor din România (Ştefan Tcaciuc, a fost redactor-şef). În 250 de pagini Lucian Perţa ne oferă o imagine cuprinzătoare şi reprezentativă a poeziei ucrainene din ţara noastră tălmăcită şi răstălmăcită parodii în premieră pentru prima dată şi întîia oară după expresia voit repetitivă a autorului. Volumul intitulat „Tălmăciri-răstălmăciri” (Poeţi ucraineni din România parodiaţi) Editura Grinta, Cluj-Napoca 2016 are două calităţi. Ne face legătura cu spiritul liric al confraţilor ucraineni dar şi replica, în formă parodică, a celui mai mare parodist din România.
A spus-o la vremea lor Laurenţiu Ulici şi Marin Mincu şi în vremea mai apropiată exegetul Gheorghe Grigurcu, că Lucian Perţa în ţara asta nu are egal. Cum te simţi, prietene, în această ipostază? Eu mă simt liniştit că sîntem contemporani. Am citit cu o reală emoţie şi curiozitate antologia. Mi-am reamintit de cîteva teme adorate de confraţii ucraineni. De la modelul clasic al poeziei avîndu-l mentor pe Taras Sevcenko, poetul naţional al Ucrainei, la sublimarea lirică a personajului, a vieţii şi morţii. Motivul iubirii, în ipostaze diferite, este o temă dragă poeţilor din antologie. Cu reuşite stilistice, în traducere, demne de emoţii alese. Mi-am apropiat poeme semnate de Ivan Kovaci, Myhailo Nebeleak, Ioan Nepohoda, Iurii Pavliş, Pavlo Romaniuc, Stepan Tkaciuk, Mihai Traistă ori Ivan Ardelean. Pentru a vedea ce face Lucian Perţa din poezie transferînd-o în parodie pun faţă în faţă originalul cu înfrumuseţarea lui. O strofă a lui Mihai Traistă: „Îmi fac brăţară dintr-o păpădie/ Îmbătat de dorul tău şi adevăr/ Te aştept, iubito, de o veşnicie/ Primăvara să ţi-o prind în păr/. Varianta parodică a lui Perţa: „Mireasma lor cuprinde toată zarea/ Şi îmbătat de ea mă simt în rai/ Te-aştept, iubito, să le strîngem floarea/ Şi s-o uscăm, că-i bună pentru ceai”. Truda parodistului şi-a atins scopul: a pus (repus) în circulaţie valori lirice ale scriitorilor ucraineni, mulţi trăitori în Maramureş, fiind acompaniate de harul inconfundabil al lui Lucian Perţa. Mi-a reamintit de excelenta lucrare a dr. Ion Petrovai care s-a ocupat de valorile ucrainene în contextul spiritual al Maramureşului, o lucrare de referinţă în acest domeniu. Închei cum am început: Lucian Perţa merită respectul (nu frica) estetic pentru această frumoasă, inedită şi în premieră izbîndă.
