La ultima şedinţă ordinară din acest an a Consiliului Local Sighetu Marmaţiei, a figurat pe ordinea de zi un punct dubios (nr. 7), Proiect de hotărâre iniţiat de primarul municipiului privind aprobarea transmiterii imobilului situat pe strada Tudor Vladimirescu nr. 1 din domeniul public al municipiului Sighetu Marmaţiei sub administrarea Consiliului Local în domeniul public al Statului Român! Oare de ce nu s-a precizat că e vorba de Casa Memorială Elie Wiesel, Muzeu al Culturii şi Civilizaţiei evreieşti din Maramureş? Credea cineva că sighetenii-s adormiţi? Nu, domnule primar!
În Scrisoarea deschisă către Consiliul local al municipiului Sighetu Marmaţiei muzeograful principal prof. Gheorghe Todinca, director al Muzeului Maramureşului precizează următoarele: Muzeul aflat sub directa subordonare a Consiliului Local şi Primăriei Sighetu Marmaţiei funcţionează ca un muzeu regional având ca arie de reprezentare provincia istorică Maramureş, Sighetul fiind singurul municipiu nereşedinţă de judeţ ce deţine un bogat patrimoniu muzeal, care pe lângă expoziţiile de etnografie, istorie, ştiinţele naturii are un superb muzeu al satului maramureşean şi opt mari obiective muzeale-case muzeu: la Sighet Casa Dr. Ioan Mihalyi de Apşa, Casa muzeu Elie Wiesel – Muzeul Culturii şi Civilizaţiei Evreieşti din Maramureş, Casa Ilie Lazăr la Giuleşti, Casa Kazar în Vadu Izei, Casa Deac Moşu în Bogdan Vodă, Casa Dunca în Ieud, Casa Stan Ioan Pătraş în Săpânţa şi Casa muzeu şcoală confesională în Bârsana.
”Cu profundă îngrijorare am aflat de intenţia de scoatere a Muzeului Civilizaţiei Evreieşti din spaţiul Casei Elie Wiesel, urmând a fi cedată Institutului Naţional de Studiere a Holocaustului din România ”Elie Wiesel” din Bucureşti. Nimeni, niciodată, nu ne-a consultat sau abordat pentru acest transfer atât de păgubos în intenţia sa pentru instituţia noastră, pentru cultura sigheteană şi pentru cetăţenii oraşului.”
Casa muzeu Elie Wiesel – Muzeul Culturii şi Civilizaţiei Evreieşti din Maramureş a fost deschisă oficial la 29 iulie 2002, în prezenţa ilustrului fiu al Sighetului, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, regretatul scriitor Elie Wiesel, al ambasadelor SUA şi Israel, a preşedintelui de atunci al României, Ion Iliescu şi a numeroase personalităţi din ţară şi din stăinătate.
În anul 2002, Ministerul Culturii şi Cultelor, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor conferă Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei Premiul Tancred Bănăţeanu pentru amenajarea expoziţională şi introducerea în circuitul turistic al Muzeului Culturii şi Civilizaţiei Evreieşti din Maramureş – Casa Elie Wiesel.
Prin planul tematic şi reorganizările din anul 2012, muzeografii instituţiei au dat casei (Memoriale din 2016) un simbol aparte, ce prezintă viaţa evreilor din Maramureş, de-a lungul deceniilor înainte şi după Holocaust, date importante şi fotografii despre Elie Wiesel în casa natală, gândurile sale despre sigheteni.
În ultima sa scrisoare din noiembrie 2012 adresată Primăriei Sighetu Marmaţiei, Muzeului şi cetăţenilor oraşului său natal Sighet, Elie Wiesel scria: ”Nu vă puteţi închipui cât de rău îmi pare că nu pot fi azi alături de dumneavoastră. Muzeul pe care l-aţi creat şi organizat în casa în care am locuit este de mare importanţă. Toţi cei care i-au trecut pragul sunt sigur că au simţit atmosfera vremurilor când eu şi familia mea încă mai trăiam acolo. Cu toată afecţiunea şi recunoştinţa, Elie Wiesel”.
După trecerea în eternitate a ilustrei personalităţi, conducerea muzeului l-a contactat pe fiul acestuia, dl Elisha Wiesel, stabilindu-se pentru viitor coordonarea unei acţiuni comune de a face o casă memorială care să includă obiecte, documente, fotografii, diplome ale marelui dispărut, ştiut fiind că de la inaugurarea casei-muzeu, i-au trecut pragul zeci de mii de vizitatori (numai în 2016 numărul acestora a depăşit 4.200). De altfel, Muzeul Maramureşului este unul dintre cele mai vizitate complexe muzeale din România.
La Casa muzeu Elie Wiesel muzeografii sigheteni în colaborare cu autorităţile locale şi Comunitatea Evreiască din Sighet au organizat în toţi aceşti ani sesiuni ştiinţifice, simpozioane, întâlniri cu mari personalităţi, supravieţuitori ai Holocaustului, întruniri ale evreilor din Sighet şi din diaspora evreiască, făcând din casa-muzeu un loc al toleranţei între noi toţi, indiferent de naţionalitate, religie sau rasă.
”Pierderea acestei case simbol al înţelegerii dintre noi va fi percepută ca o separare a memoriei evreilor, a lui Elie Wiesel de ce înseamnă cu adevărat memoria personalităţii sale la Sighet, casa în care s-a născut şi a crescut, strada, parcul central, Grădina Morii, oraşul cu farmecul său inegalabil” – conchide Gheorghe Todinca, adăugând: ”De la Sighet la Oslo se intitulează un capitol al memoriilor sale. El revedea mereu Sighetul, locurile amintirii, tot mai pregnant de la o vârstă a sintezei. Eu, colegii mei muzeografi mai tineri, spunem şi le vorbim tuturor despre acestea. Citiţi Cartea de impresii şi veţi găsi ce cred oamenii despre munca noastră.”
Zvonul pierderii Casei Elie Wiesel de la Muzeul Maramureşului a provocat o vie emoţie în spaţiul public. Inclusiv Comunitatea Evreilor sigheteni afirma: ”nu dăm nimănui Casa Elie Wiesel, Elie Wiesel este al nostru şi casa lui este a noastră, a Sighetului”. Şi aşa trebuie să rămână!
Sighetul şi sighetenii se mândresc cu ”Oraşul muzeelor”, capitala culturală a Ţării Maramureşului! Reşedinţă care nu poate fi mutată nici la Bucureşti nici la Baia Mare!
În cadrul şedinţei de Consiliu Local a vorbit şi dr. Mihai Dăncuş, care a fost peste 4 decenii director al Muzeului Maramureşului, iniţiator şi ctitor al Casei Wiesel, cu sprijinul primarilor şi consiliilor locale anterioare.
Consilierul local Alexandru Oros a propus la final scoaterea acestui proiect de pe ordinea de zi, primarul Horia Scubli fiind de acord cu renunţarea la acest demers şi eventual, în viitor rediscutarea acestuia sub forma unei colaborări a muzeului sighetean cu institutul din Bucureşti.
