C.J. risipeşte fondul de rezervă pe spectacole câmpeneşti
Pagubele produse de inundaţii cu efect imediat asupra vieţii şi bunurilor materiale ridică problema pregătirii preventive a autorităţilor pentru astfel de fenomene. Maramureşul nu a fost ocolit de fenomen şi e unul dintre judeţele cu risc, asta şi datorată defrişărilor masive făcute pe anumiţi versanţi. Din păcate, în foarte multe din cazuri, abordarea e doar posteveniment. Se fac bilanţuri, se încheie situaţii cu privire la valoarea pagubelor şi se aşteaptă despăgubiri.
Valoarea lor e întotdeauna sub cea a stricăciunilor produse de ape. Păgubiţii aşteaptă luni de zile până vin banii de la Guvern, deşi primele care ar trebui să acţioneze ar fi autorităţile judeţene sau locale. Acestea au obligaţia de a constitui un fond de rezervă din care să fie suportate cu prioritate astfel de situaţii. Din păcate, conducerea Consiliului Judeţean foloseşte fondul de rezervă pe finanţarea anumitor spectacole, încălcând prevederile legale cu privire la destinaţia unui asemenea fond. De la începutul acestui an, în inconştienţa sa, conducerea judeţului a alocat deja peste 82% din fondul de rezervă pe diferite serbări şi spectacole câmpeneşti, care nu intră sub incidenţa art. 32, din Legea finanţelor publice locale: „Fondul de rezervă se utilizează pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare către unităţile administrativ-teritoriale în situaţii de extremă dificultate”. Acelaşi executiv nu a găsit de cuviinţă să aloce niciun leu pentru distrugerile provocate de ape, acum o lună, la Bârsana.
„Ne-am obişnuit să constatăm pagubele. Strategia firească este de a avea programe implementate la timp. Maramureşul e unul dintre judeţele care a înregistrat constant inundaţii. Doar în ultimii ani, valoarea pagubelor pe Valea Izei se apropie de 100 de milioane de lei. Una dintre cauzele care au dus la o frecvenţă crescută a inundaţiilor în nordul judeţului e legată de defrişările de păduri. În România, se taie 9 ha de pădure pe oră, Maramureşul aflându-se în top din acest punct de vedere. În 21 martie a.c., am depus primului ministru o interpelare pe tema măsurilor avute în vedere pentru a reduce intensitatea inundaţiilor”, a declarat deputatul USR de Maramureş, Vlad Emanuel Duruş.
Răspunsul primit nu este unul care să liniştească populaţia. În cadrul Planurilor de Management al Riscurilor de Inundaţii, administraţiile bazinale au propus 47 de proiecte majore. Până la această data, s-au semnat caiete de sarcini pentru promovarea a 13 astfel de proiecte. Gradul de realizare a investiţiilor aflate în curs de execuţie pe anumite râuri din Maramureş este, în multe cazuri, unul minor. Amenajarea Râului Iza pe sectorul Rozavlea-Strâmtura e finalizată într-un procent de 67%. Lucrările de regularizare a râului Băseasa, afluent al Izei, doar abia acum sunt propuse spre finanţare, la fel ca amenajarea râului Cvaşniţa, la Poienile de sub Munte. Amenajarea Valea Poienilor, în comuna Poienile Izei, e realizată în procent de 79%. Consolidarea malului Tisei, la Crăciuneşti, s-a făcut în proporţie de 10%. Amenajarea râului Săsar, în municipiul Baia Mare, a atins un grad de realizare de 24%. Lucrarea asemănătoare executată pe Valea Seinel, în Seini, e la 43% execuţie.
O singură concluzie se poate trage. Când ai autorităţi iresponsabile, doar Dumnezeu ne poate păzi!
(P)
