În organizarea Primăriei, Consiliului local Dragomirești și a Centrului de Cercetări Teologico-Filosofice a obiceiurilor populare românești din Maramureș, la finalul lunii aprilie, s-au derulat lucrările Simpozionului Național ”Veghetori la obârșii”, ediţia a IX-a, coordonat de un Consiliu Științific, sub îndrumarea Academicianului Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj a Academiei Române. Misiunea de moderator şi comentator al manifestării i-a revenit pr. conf. univ. dr. Ioan Bizău (Cluj-Napoca).
Ceremonialul arhaic și de cultură tradițională în Țara Maramureșului
Tematica din acest an a fost axată pe ”Ceremonialul arhaic și de cultură tradițională în Țara Maramureșului”, cât și pe evocarea folcloristului NICOARĂ TIMIȘ (n.1924- d.2011) la 100 de ani de la naștere.
Prima zi a fost dedicată comunicărilor științifice în plen, având ca invitați personalități de prestigiu din centre universitare şi culturale ale țării, precum: București, Cluj-Napoca, din judeţele Ialomița și Maramureș. Paleta tematică a fost diversă şi consistentă. Au fost evocate momentele istorice tulburi ale ”Reintegrării administrative a Maramureșului în România dintre anii 1944-1945” (prof. univ. dr. Virgiliu Țârău – Facultatea de Istorie și Filosofie a universității clujene); ”Tendințe în cercetarea, protejarea și punerea în valoare a Patrimoniului Cultural Național” (lector univ. dr. Natalia Lazăr – Univ. de Nord, Baia Mare); evocarea unor personalități cu activitate circumscrisă puternic în cultura tradițională și științifică a Maramureșului, precum: ”Tache Papahagi” (conf. univ. dr. habil. Ioan Mircea Fărcaș, Univ. de Nord, Baia Mare); ”Gheorghe Dăncuș – etnologul” (prof dr. Ion Petrovai – Petrova).
Consistente comunicări, însoțite de prezentări power-point, au fost propuse, în prezența unui public avizat, de către dr. Anamaria Iuga, șefa secției studii etnologice a Muzeului Național al Țăranului Român, Bucureşti care a vorbit despre ”Simboluri și semnificații în țesăturile din arealul maramureșean”; Rareș Dina, doctorand, director al Direcţiei patrimoniu imobil din cadrul Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, și dr. Corina Dina de la Univ. din București au prezentat studii despre ”Zestre şi identitate locală, evidențiate în lăzile de zestre din nordul Transilvaniei și Maramureș”.
100 de ani de la naşterea lui Nicoară Timiş
O parte consistentă a comunicărilor s-a axat pe evocarea activităților complexe și a personalității etnofolcloristului Nicoară Timiș (n. 1924-d. 2011), născut la Borșa, la împlinirea a 100 de ani de la naștere.
Numele și activitatea acestui om de cultură sunt evocate în masivul volum ”100 de ani de la Marea Unire – 100 de personalități maramureșene care au făcut istorie”, editat de către Centrul de Cercetare și Documentare – Baia Mare al Academiei Române și Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu”, Baia Mare.
Despre îndelungata şi complexa activitate a acestui important om de cultură (director al Casei de Creație Populară – azi CJCPCT Maramureș – timp de peste un sfert de veac), despre vocația lui de manager cultural, cercetător folclorist, libretist, autor și editor, dar mai ales despre mentorul cultural, despre inițiatorul şi ctitorul de vocație al unor ample manifestări culturale inspirate din tradițiile și cultura de veacuri a satului maramureșean, a reînvierii unor tradiții şi manifestări colective cu rămuroase încărcături morale, au susținut comunicări profesori şi cercetători maramureșeni, colaboratori apropiați ai celui evocat, precum: prof. Ioan Ardeleanu-Pruncu (Sighetu Marmației), folcloristul Pamfil Bilțiu, prof. Mihaela-Cristina Gherheș (Baia Mare), prof Măricuța Petrovai (Petrova).
Evocarea a fost întregită de o consistentă evocare a personalității lui Nicoară Timiș, de către prof. Vasile Leschian (Baia Mare).
Asupra spiritualității din așezămintele monahice din ”Peștera Ialomiței” și a ”Mănăstirii de la Dragomirești” – Maramureș, au susținut intervenții arhim. Calinic Dandu (Ialomița) și pr. drd. Ioan Jula. Inedite evocări asupra ctitoriilor de suflet înfăptuite de către Nicoară Timiș în Dragomirești au avut preotul Gavriș Vancea (Săliștea de Sus); prof. Maria Curac. Ei au glosat despre obiceiurile locului, precum: ”Botejunea de pe Iza”, despre ”Strânsul nepoatelor”, despre constituirea Asamblului folcloric ”Câte flori pe Iza-n sus”, cât și despre unicul lăcaș din România – ”Muzeul Țărăncii Române”, dedicat hărniciei, ingeniozității creative și a gustului pentru frumos al femeii maramureșene. Atent urmărită a fost comunicarea despre ”Simboluri vegetale în cultura tradițională – busuiocul și mătrăguna”, prezentată de prof. Elena Zubașcu, Dragomirești.
Un documentar realizat de prof. univ. dr. Ioan Bocşa despre „Sufletul românesc”
Corolarul manifestării s-a constituit în proiectarea filmului documentar ”Suflet românesc – atunci și acum”, realizat de către cunoscutul interpret de muzică populară, profesor univ. dr. Ioan Bocșa, de la Conservatorul de Muzică clujean.
Ineditul acestei proiecții constă în redarea (în cadrul unor peisaje naturale parcă transpuse din ”Trilogia culturii” – teoria ”Spațiului mioritic – Deal-Vale, a lui Lucian Blaga) a autenticității și sincretismului dintre tradiția, simbolistica și frumusețea cântecului, a obiceiurilor tradiționale ce marchează momente esențiale din viața omului, a dansului popular, cât și a diversității costumelor populare din arealul Transilvaniei. Inedit și sugestiv s-a dovedit a fi sincretismul acestora cu selectarea unor versuri din creația poetică și filosofică a polivalentului scriitor de la Lancrăm! Totul s-a constituit într-un florilegiu de autenticitate cu adânci semnificații metaforice, filosofice și morale, promovat și ridicat la rang de scenă de către Ansamblul folcloric ”Icoane” al Facultății de Muzică, din cadrul Univ. ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Sub atenta apreciere şi ierarhizare a unui juriu de specialiști, avându-l ca președinte pe interpretul inegalabil – Ioan Bocşa -, a doua zi din cadrul manifestărilor s-a derulat un amplu spectacol-concurs de interpretare vocală și instrumentală a cântecului popular, cu peste 20 de tineri interpreți din diverse zone folclorice ale spațiului românesc. Manifestarea culturală anuală din orașul Dragomirești a produs momente de însuflețită bucurie și revigorare sufletească, un omagiu viu adus ”Veghetorilor la obârșii ”!
Prof. Vasile LESCHIAN
