Tot mai mulţi primari cred că rezolvarea problemei deşeurilor menajere, cu care se confruntă comunităţile din Maramureş, este cea de ardere a acestora. A celor nereciclabile. Nu arderea în sens clasic, cea pe care o cunoaştem cu toţii, ci un altfel de ardere, în urma căreia nu se poluează, sau gradul de poluare este foarte mic. Edilul din Baia Sprie este unul dintre adepţii acestei idei.
Oraşul Baia Sprie are un astfel de proiect, dar rentabilitatea lui a dat de furcă micului orăşel de lângă Baia Mare. Însă la nivel mai mare, acesta ar fi viabil.
„Pe partea de colectare a deşeurilor, există nişte costuri exagerate, SMID-ul nefiind funcţional. Noi suntem obligaţi să suportăm aceste cheltuieli mari, care au crescut cu 100% acum doi ani, iar anul acesta cu aproximativ 50%. Această depozitare temporară, chiar şi înfoliată, după părerea mea, nu rezolvă problema. Acele deşeuri vor fi prelucrate la un moment dat, iar noi plătim acel cost în avans, pentru a le procesa, lucru care nu ştiu dacă se va întâmpla vreodată. Toate oraşele mari au trecut prin această fază acum 15 – 20 de ani. Am fost în occident şi am văzut – ei ard gunoiul. Aceasta este soluţia aleasă după ce au trecut prin această fază de selectare, colectare şi depozitare separată în scopul reciclării, iar o parte din gunoiul menajer care rămâne este arsă şi se creează energie termică şi electrică. Instalaţiile acestea de ardere au ajuns la un nivel aşa de dezvoltat încât pe coşul de fum nu mai poluează. Sunt tehnologii de recuperare a acelor gaze. Un exemplu de genul acesta trebuie deja gândit şi în Maramureş, indiferent dacă SMID-ul va funcţiona la un moment dat, sau nu. Trebuie gândit un proiect de ardere a deşeurilor. Noi am încercat un astfel de proiect pentru Baia Sprie şi satele din zonă, dar era prea puţin gunoi produs de aceste comunităţi pentru ca o astfel de instalaţie să fie rentabilă, pentru că acele cuptoare de ardere nu se opresc niciodată” – a spus primarul Alin Bîrda.
În acest moment, problema depozitării deşeurilor menajere este una gravă la nivel de judeţ, autorităţile locale şi judeţene căutând disperate soluţii. Asta în timp ce depozitul ecologic de la Fărcaşa este departe de a deveni funcţional.
