În prima zi de grevă generală din învățământ, întâia astfel de formă de protest radicală din ultimii 18 ani, parlamentarii au votat în Senat, cameră decizională, proiectele legilor Educației. Pachetul de legi urmează să meargă spre promulgare la șeful Statului, iar intrarea în vigoare s-ar produce la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Modificările aduse de aceste două legi sunt multe, controversate și legate de: admiterea la liceu, exmatricularea, religia ca disciplină opțională la bacalaureat ori educația elevelor gravide și a elevilor părinți.
• admitere la liceu și exmatriculare cu drept de… reînmatriculare
Prima generație care ar fi vizată de noile legi ale Educației e cea care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.
Principala schimbare adusă de proiectul de lege a Educației vizează admiterea la liceu printr-un examen suplimentar pe lângă Evaluarea Națională, pentru 50% dintre locuri.
O altă prevedere controversată este legată de introducerea posibilității exmatriculării. Inițial, în proiectul legii Educației adoptat de Guvern, exmatricularea era interzisă, însă mai multe cazuri de violență din ultima vreme din școli au determinat ministerul să se răzgândească.
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat că „sancțiunile sunt graduale, adică pleacă de la un avertisment și merg încet-încet” până la „cazurile cele mai grave” în care „se poate merge și pe soluția exmatriculării, însă cu drept de reînmatriculare”.
• religia, la bacalaureat; interzicerea telefoanelor, la dispoziția școlii
Noua lege impune religia ca disciplină opțională la bacalaureat pentru elevii de la profilul uman, la proba specifică a profilului sau specializării, iar obligația profesorilor de a promova diversitatea ca resursă de învățare, criticată de cultele religioase, a fost eliminată de deputații din Comisia de învățământ și înlocuită cu „respectarea diversității”.
Totodată, educația elevelor gravide și a elevilor părinți a fost introdusă pentru prima dată în legea învățământului.
Măsurile propuse în comisia din Camera Deputaților sunt: consiliere școlară și psihologică, sprijin financiar, posibilitatea de a amâna examenele, dacă sunt în perioada de naștere.
De asemenea, parlamentarii au votat și susținut un amendament prin care telefonul mobil poate fi confiscat de la elevii din clasele primare și gimnaziu și predat părinților, iar pentru elevii de liceu decizia privind interzicerea telefoanelor rămâne la dispoziția școlii.
• teme controversate și în legea învățământului superior
Potrivit noii legi, profesorii care nu au locuință în localitatea unde au postul vor beneficia de decontarea transportului. Alte schimbări: condamnații penal și cadrele didactice sancționate nu pot fi membri în consiliul de administrație al școlii, iar hotărârile CA se vor lua cu majoritate de voturi, nu cu două treimi, cum este acum.
În legea învățământului superior, două teme sunt controversate: cea a plagiatelor și a numărului de mandate pentru rectori. Actualii rectori care vor fi în funcție la intrarea în vigoare a proiectului legii învățământului universitar vor putea să rămână la conducerea universităților pentru încă două mandate de câte 5 ani fiecare.
Practic, acest text a înlocuit varianta Ministerului Educației, care avea o completare, în sensul că „în calculul numărului maxim de mandate se luau în considerare și mandatele de 5 ani incomplete, întrerupte în urma demisiei, demiterii sau suspendării, precum și mandatele în curs la momentul intrării în vigoare a prezentei legi”.
• greva continuă, iar Ciucă s-a întâlnit cu… elevii și părinții
În timp ce aceste legi erau votate, în toate școlile din România, 22 mai a fost ziua în care a pornit greva generală, cea mai mare mișcare de protest din ultimii 18 ani.
Întrucât decidenții încă nu s-au prezentat la masa negocierilor cu soluții acceptabile la revendicările sindicaliștilor din Educație, greva generală continuă. Mai mult, sindicaliștii au anunțat un miting de amploare pentru astăzi, 25 mai, în București.
“Greva continuă deocamdată (…) Am cerut un act normativ pentru creșterea salariilor, nu mai așteptăm până la noua lege a salarizării”, a declarat Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.
Cu școlile goale, elevi rămași acasă după experiența pandemică și negocieri eșuate în plină grevă generală, premierul Ciucă s-a întâlnit pentru discuții… cu reprezentanții părinților și elevilor. Prim-ministrul s-a plâns exponenților celor două organizații că nu este înțeles de sindicatele din Educație și că nici nu are cum să dea salarii mai mari angajaților din învățământ nu din cauza vreunui deficit bugetar sau a constrângerilor financiare, ci pentru un motiv mai degrabă… etic. Nicolae Ciucă le-a explicat participanților că o majorare salarială în Educație ar crea o inechitate pe care ar trebui, apoi, să o rezolve prin noua lege a salarizării.
• o adresă care creează confuzii…
În paralel, sindicatele din învățământul preuniversitar se arată revoltate de un document trimis de Ministerul Educației care conține prevederi din legislație care ar avea legătură cu conflictul de muncă. Adresa de la minister a fost trimisă în prima zi de grevă generală.
Singura indicație din documentul ministerial era că vine în sprijinul solicitărilor transmise Ministerului Educației de către directorii unor școli, după care sunt înșirate „dispoziții legale aplicabile”, adică articole de legi și hotărâri de guvern. Conform contractelor de mandat încheiate cu inspectoratele școlare, directorii de unități de învățământ nu pot intra în grevă.
Sindicatele FSLI și FSE Spiru Haret au trimis, însă, un document comun, marți după-amiază, prin care demontează punct cu punct prevederile la care face trimitere documentul oficial.
“Conținutul respectivei adrese nu este menit să aducă clarificări pentru conducerile unităților de învățământ, ci, dimpotrivă, creează confuzii”, atrag atenția sindicaliștii.
În județul nostru, procentul participanților la grevă a crescut la 83%, a anunțat Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș (SLI MM).
Listele cu greviști devin tot mai stufoase și atrag și angajații din sistem neafiliați mișcării sindicale.
Astăzi, 25 mai, în București, este planificat un amplu marș de protest, iar în zilele ce urmează angajații din Educație plănuiesc ieșirea în stradă, în toate județele.
În condițiile în care negocierile nu vor avea un deznodământ acceptabil până la finalul acestei săptămâni, și membrii SLI MM ar putea picheta Prefectura, cel mai probabil luni, 29 mai.
