În 19 octombrie, în foaierul Teatrului Municipal din Baia Mare, a avut loc lansarea numărului 86-87 al revistei de studii culturale „Memoria Ethnologica”, “un document științific bine catalogat atât în țară, cât și în străinătate, fiind evaluată de către bazele de date internaționale Ebsco și Copernicus S.U.A.
“Memoria Ethnologica a împlinit anul acesta 22 de ani, semn că este atât de necesară în lumea culturală”, a precizat redactorul-şef al revistei Memoria Ethnologica, Corina Isabella Csiszár. La eveniment au luat cuvântul redactorul-șef Corina Isabella Csiszár, conf. univ. dr. Delia Suiogan, lect. univ. dr. Natalia Lazăr și prof. Pamfil Bilțiu.
“Este o revistă foarte apreciată în ţară. Vreau să laud de la început echipa redacţională care scoate această revistă în condiţii grafice excepţionale. S-a vorbit aici de materialul folcloric, acest material folcloric se constituie într-o enciclopedie a folclorului maramureşean. Revista a făcut înconjurul pământului românesc. Oricând am mers la Cluj, Bucureşti sau Braşov, am dus numere din revistă cu mine. De fiecare dată eram întrebat dacă am adus numere din revistă. Este o revistă deosebită, a spus toată lumea. Şi din străinătate am primit emailuri elogioase despre revistă”, a punctat prof. Pamfil Bilţiu.
El a adăugat că “vremurile pentru cultură nu sunt prielnice. Ne aşteaptă vremuri care nu vrem să se întâmple. Deocamdată luptăm, această revistă e poate una dintre cele mai bune din ţară. Revista poate fi achiziţionată de la sediul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, strada Culturii 7A sau o puteţi citi în mod virtual, de la adresa https://www.memoria-ethnologica.ro/.
Acelaşi eveniment organizat în foaierul Teatrului Municipal a reunit şi lansarea a două cărţi de poezie, scrise de doi poeţi de dincolo de Tisa, “doi poeţi care scriu româneşte într-o ţară unde limba oficială e alta”. Managerul revistei de cultură „Nord Literar”, Dana Buzura Gagniuc, a prezentat cele două cărți de poezie: Graniţa de apă – Gheorghe Moiș şi Liniștea țărânei – Gheorghe Granar, editate de către Editura Ethnologica.
“Poetul Gheorghe Moiş se retrage tot mai des în sine. Scrie cu rănile sale, fără a face prea mult zgomot, scrie de dragoste de pământ, de pădure, de câmp, pentru a-şi lăsa numele în cuvânt. Pentru el poezia este un mod de a fi, o permanentă stare de reflecţie a vieţii, şi mai ales este un destin asumat. Poezia îi aduce linişte, pace, îndemnul de a nu-şi uita credinţa, dragostea pentru neam, pentru limbă, pentru tot ceea ce înaintaşii au lăsat. Poezia devine armă de comunicare. Nu este o poezie cu pretenţii docte, academice, dar este o poezie salvatoare, este multă patrie în poezia lui Gheorghe Moiş, care capătă nuanţe de durere, de dor”, a spus Dana Buzura Gagniuc.
Făcând referire la poetul Gheorghe Granar, managerul revistei Nord Literar a accentuat că “vorbim de un poet plecat prea devreme dintre noi, la 43 de ani, în urma unei boli necruţătoare, un poet cu dor de veşnicie, aşa cum Gheorghe Moiş spune în prefaţă: un poet al timpului neterminat. După Granița de apă avem Liniştea ţărânei, două elemente fundamentale, apă şi pământ peste care putem aşeza liniştit şi focul, focul cuvântului, focul sufletului celor doi autori care scriu ca să se salveze”.
