Suprasolicitarea cadrelor medicale poate duce în timp la o epuizare fizică și mintală severă sau chiar la burnout. Printre cele mai afectate categorii de personal se numără medicii și asistentele medicale. Din păcate, sistemul medical nu are soluții pentru aceste situații.
„Problemele de sănătate mintală ale angajaților din sistemul medical au repercusiuni asupra pacienților și asta este o realitate. Neadresarea acestor probleme, într‑un mod mai mult sau mai puțin eficient, se proiectează direct asupra pacienților, lucru care nu este normal. Proiecția sistemului medical public din România nu este îndreptată înspre gestionarea acestor probleme de sănătate mintală. Și medicul de medicina muncii lucrează după niște reglementări stabilite în legislație, vizavi de modalitățile de protecție a angajatului care are niște probleme de sănătate mintală. Sunt niște reglementări destul de clare. Evaluările psihologice se fac după niște teste standardizate, care investighează și evaluează sănătatea mintală a angajaților. Pe medicina muncii, ele trebuie făcute de cineva avizat de Colegiul Psihologicilor. Psihologul face testarea și trage niște concluzii în urma rezultatelor testului. Rezultatele testului sunt transmise medicului de medicina muncii. Dar cadrul legislativ pe care medicul de medicina muncii îl are la dispoziție ca să gestioneze o potențială situație de acest fel, este foarte limitată”, a declarat dr. Lucian Bogdan, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Baia Mare.
Chiar dacă medicul de medicina muncii constată că un angajat este epuizat și are nevoie de timp ca să‑și revină, adesea este imposibil ca acesta să poate lipsi săptămâni sau chiar luni, fără a afecta serios activitatea medicală.
„Dacă eu am o structură medicală cu 15 asistenți medicali și 4 medici, că așa este organigrama stabilită prin normativele Ministerului Sănătății, dacă psihologul spune că 2 dintre medici și 5 asistenți sunt cu burnout și trebuie să fac ceva, nu pot decât să închid structura medicală. Ca să‑și revină, un pacient are nevoie de minimum 3 săptămâni de scoaterea din mediu. Sunt studii care spun că sunt necesare cel puțin 6 luni pentru un pacient aflat într‑o stare de epuizare maximă, respectiv de burnout sever. Cam de 6 luni ar avea nevoie ca să se regleze din toate punctele de vedere: sănătate mintală, sănătate fizică, relații sociale, conexiuni emoționale etc, ceea ce este mult. Și 3 săptămâni este mult pentru o structură medicală. Pentru un Spital de Urgență în care tu trebuie să asiguri continuitatea serviciilor medicale ce faci? Nu poți decât să închizi. Ce opțiuni le oferi pacienților? La noi, sunt specializări spre exemplu, care sunt unice în județ. Și atunci ce facem? Atunci invariabil presiunea vine pe angajați”, a mai precizat dr. Lucian Bogdan.
Soluțiile găsite de spitale se referă la respectarea concediilor de odihnă și acordarea zilelor libere acumulate, atunci când este posibil.
