Marţi, 4 mai 2021, a treia zi a praznicului Învierea Domnului, Mănăstirea Habra de lângă Baia Mare îşi sărbătoreşte hramul, care este „Învierea Domnului”, iar dat fiind că acest mare praznic se cinsteşte de către fiecare credincios în locaşurile de închinare din parohii şi se sărbătoreşte împreună cu familia, încă de la înfiinţarea acestei mănăstiri, în 1996, s-a convenit ca hramul să se ţină în fiecare an în a treia zi din sărbătorile Învierii Domnului, deci marţi după Sfintele Paşti. Ca urmare, marţi, 4 mai 2021, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, s-a aflat în mijlocul credincioşilor care au venit la hramul Mănăstirii Habra, şi a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească pe Altarul de Vară al mănăstirii, aflat în construcţie, împreună cu un sobor formar din 16 preoţi şi 6 diaconi.
Sfânta Liturghie Arhierească de hram
Soborul slujitor a fost format din Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstiresc din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului şi stareţul Mănăstirii Rohia, Arhim. Dr. Casian Filip, consilier eparhial social-filantropic şi mare eclesiarh al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru patrimoniu sacru şi pictură bisericească, Pr. Ioan Coltan, fostul paroh al credincioşilor din Groşi Baia Mare şi ctitorul Mănăstirii Habra, Pr. Dr. Claudiu Pop, actualul paroh al credincioşilor din Groşi – Baia Mare, Pr. Bogdan Ciocotişan, paroh în Dumbrăviţa şi fost preot duhovnic al credincioşilor de aici, Pr. Viorel Vasile Spătar, actualul slujitor şi duhovnic al mănăstirii, Pr. Vasile Adrian Marc, paroh în Chechiş, satul care a dat credincioşilor veniţi la hram tradiţionalele pachete cu hrană, cărora li s-au adăugat preoţii din comunele Groşi Baia Mare, Dumbrăviţa şi Săcălăşeni.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, iar la momentul chinonicului a cântat trei pricesne cunoscuta interpretă Gabriela Ardusătan, fiică a satului, o voce limpede şi expresivă, care s-a afirmat, deja, pe scenele ţării.
Numărul mare de credincioşi, mai mulţi decât în alte dăţi, lucru afirmat de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, dar pentru care pot sta şi eu mărturie, care nu am lipsit de la niciun hram al mănăstirii din câte s-au ţinut până în prezent, a fost favorizat şi de vremea excelentă, cu un cer senin şi un soare călduros ca într-o zi de vară, după atâtea zile cu ploi mai mari sau mai mărunte. Între credincioşi s-au aflat Ionel Bogdan, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, primarul Florin Bolte, care a vennit în întâmpinarea Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin, împreună cu Maica stareţă, stavrofora Iustiniana Calini, la intrarea în curtea mănăstirii, viceprimarul Vasile David, Viorel Deghid, fost prefect de Maramureş, cunoscutul taragotist Dumitru Dobrican, alături de alte persoane cunoscute celor prezenţi.
Cuvântul de învăţătură
Un cuvânt larg şi important de învăţătură a rostit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin credincioşilor adunaţi la zi de hram la Mănăstirea Habra Groşi, vorbind întâi depre zilele libere ale poporului român, ca să poată cinsti cu adevărat sărbătorile mari creştine:
„Suntem a treia de Paşti şi, aşa cum este rânduiala noastră strămoşească, praznicele cele mari şi sfinte sunt cinstite în trei zile. Acesta era în vechime. Aşa este şi acum în satele noastre, care păstrează tradiţia. Mai puţin la oraş, unde oamenii lucrează şi tradiţia s-a mai destabilizat. Este un lucru important de apreciat şi de preţuit că România creştină are două zile de sărbătoare libere pentru toţi cei care lucrează: două zile de sărbătoare la Paşti, două zile de sărbătoare la Crăciun şi acum într-un târziu, la intervenţia Bisericii Ortodoxe Române, Parlamentul a aprobat şi două zile de sărbătoare la Rusalii, alt praznic mare, şi apoi avem şi Sfântă Mărie Mare, care este zi liberă. Ce însemnă asta: că suntem un popor creştin, care păstrăm cu sfinţenie tradiţia.”
În continuare, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre puterea credinţei şi istoria Mănăstirii Habra şi domnitorul Mihai Viteazul, a cărui prezenţă în aceste locuri este legată de acest sfânt locaş de închinare, de locul sfânt al zonei Habra:
„Intensitatea credinţei nu-i la toţi la fel. Nici nu suntem la un concurs. Credinţa poate să fie cât bobul de muştar şi să mute munţii din loc. Important este s-o avem, s-o arătăm, s-o mărturisim şi să păstrăm rânduielile sfinte. Într-o astfel de zi suntem şi noi astăzi aici, în această vatră de sfinţenie, de istorie, de cultură şi unitate românească şi spiritualitate creştină. Acest loc, unde a fiinţat o mănăstire înainte de 1700, poate cu un secol, este pomenită la 1600 ca având în fruntea ei un Episcop cu numele Efrem, care a aderat la lucrarea unionistă a lui Mihai Viteazul. Să reţinem: prima noastră unire a celor trei provincii s-a făcut în urmă cu peste 400 de ani, la 1600, însă era prea devreme. Ţările străine, imperiile de atunci, n-au îngăduit acest lucru. De aceea, capul care a putut gândi o astfel de minune mare pentru poporul român, capul lui Mihai Viteazul, a fost tăiat de către trup, pe Câmpia Turzii. Trădat, evident. Întotdeauna au fost şi trădători, nu numai la români, ci la toate neamurile pământului. A avut şi Mântuitorul unul în ceata celor 12, pe Iuda, care L-a vândut pentru 30 de arginţi.
Întâistătătorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului a relatat alte aspecte legate de istoricul mănăstirii şi reînvierea ei după 1990 şi alegerea locului unde să fie ridicată:
„Această mănăstire a avut un Episcop care nu numai că l-a susţinut pe Mihai Viteazul, ci se pare că chiar el l-a adus. Şi pe următorul episcop, Serghie, care este menţionat cu numele la 1604, adus de la Mănăstirea Tismana a lui Nicodim cel Sfinţit. Acest Efrem a participat la Sinodul convocat la Suceava de Mihai Viteazul, ca să hotărască pecetluirea unirii, care nu se putea face decât împreună cu Biserica. Biserica era cea mai puternică instituţie în vremea respectivă şi mult după aceea, până au devenit statele europene laice. Biserica era instituţia fundamentală. El a participat la acel sinod şi a semnat documentele de unire a celor trei provincii. Sigur că acest lucru nu a fost pe placul curţii de la Viena, sub stăpânirea căreia era
acest ţinut, al Maramureşului, şi la 1614 mănăstirea dispare, iar credincioşii au păstrat tradiţia existenţei acestei mănăstiri şi a doua zi de Paşti veneau în fiecare an aici, cu preoţii care s-au perindat prin Groşi, inclusiv cu Părintele Ioan Coltan, care, din mila lui Dumnezeu, este în viaţă şi este aici cu noi şi care a repornit, în 1995-1996, mănăstirea, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Justinian şi în 1996 Noi am pus piatra de temelie. Într-o coastă era aici. Unii au dorit să o aşeze sus pe deal. Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian n-a fost de acord cu nici un chip. Aceasta este istoria adevărată. Şi a zis că, dacă o punem în vârful dealului, o să o bată toate vânturile de la Apus. S-o aşezăm ca Rohia, puţin sub culmea dealului, nu chiar pe vîrf. Inspirându-se de la Rohia. Că şi acolo, la Rohia, au vrut să aşeze mănăstirea sus, pe culmea dealului, şi Dumnezeu, prin copila Anuţa, au pus Crucea acolo pe stâncă, unde este. Şi aşa s-a născut această mănăstire. Reînviată. Care este succesoarea celei de acum 400 de ani. Aici este o vatră sfântă. Nu ştim noi, aici, prin pământ, unde vor fi oase de monahi sau poate ale unor Episcopi. Rugăciunile celor de atunci, de 400 de ani, au făcut să renască, să reînvie şi să se reînnoade istoria. Şi iată-ne. Iată, când vrea Dumnezeu să facă dreptate unui popor, o face, fie cât de târziu, cum am spus cu altă ocazie, în 2016.”
Continuând, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre arătările Mântuitorului după Înviere, până la Înălţarea la cer, enumărându-le şi prezentând minunile pe care le-a făcut în această perioadă.
Distincţii
Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a acordat, la sfârşitul Sfintei Liturghii, Ordinul „Preot Nicolae Gherman” ctitorului Mănăstirii Habra, Părintele Ioan Coltan, pentru trezirea în conştiiţa credincioşilor din Groşi a ideii reînvierii Mănăstirii Habra şi, pe urmă, pornirea demersurilor de aprobare, a formalităţilor de ridicare a sfântului locaş de închinare, realizarea proiectului, a clădirilor monahale, a bisericii, care se află în stadiu de pictură.
Totodată, Col. (r.) Ioan Maricaş, fost comandant al Penitenciarului Baia Mare, care a lucrat cu deţinuţii mai mulţi ani la edificarea mănăstirii, fiind plătiţi pentru aceasta, a fost distins cu Ordinul „Crucea Sfântul Iosif Mărturisitorul” pentru mireni.
Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a primit din partea obştii mănăstirii o bederniţă brodată cu scena biblică Intrarea Domnului în Ierusalim.
Andrei Fărcaş, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”
