Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii 2021, un proiect al întregii comunităţi

0
648

Vlad Tăuşance, freelancer în comunicare, jurnalism şi training, consultant în strategie şi comunicare, cunoscut mai ales după succesul campaniei online pentru funcţia de preşedinte a lui Klaus Iohannis, a susţinut, miercuri seară, la Centrul de Afaceri Millenium Business Center din Centrul Vechi al Băii Mari, o confe­rinţă de presă, pentru a prezenta proiectul de candidatură al Băii Mari pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii – 2021. El a fost secondat de primarul Cătălin Cherecheş şi de consilierii locali dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, dr. Laura Ghinea, preşedinta Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Baia Mare, şi Ilie Tudorel. La întâlnire au participat ziarişti din presa locală, care au fost invitaţi să se implice în susţinerea acestui proiect, ce se do­reşte a fi al întregii comunităţi.

Dosarul de candidatură se va depune în octombrie

Vlad Tăuşance a afirmat că dosarul de candidatură este unul complex şi cuprinde un set de criterii care avantajează oraşele de tipul Băii Mari, adică având cam acelaşi număr de locuitori şi un destin istoric similar. Printre criteriile enumerate amintim: specificul local, dialogul intercultural, strategia pe termen lung, dimensiunea europeană, incluziunea socială, existenţa tradiţiei şi a inovaţiei, accesul uşor la cultură, educaţia prin cultură, proiectul să fie asumat şi înţeles de comunitate, comunicare. În ceea ce priveşte calendarul proiectului, lansarea lui va avea loc în luna august; fundamentarea, cercetarea, strategia – în luna septembrie; depunerea dosarului de candidatură este prevăzută pentru data de 10 octombrie; susţinerea prezentării în faţa juriului – 6-10 decembrie; anunţarea listei scurte a oraşelor acceptate – anul 2016, urmată de dezvoltarea şi argumentarea calendarului.

Turişti luaţi „în gazdă” de băimăreni

Pentru a reuşi, Baia Mare trebuie să devină un punct nodal cultural, reînviind rolul pe care l-a avut în trecut prin Şcoala de pictură băimăreană. În plus, municipiul trebuie să aibă o bună infrastructură, adică deschidere din partea managerilor instituţiilor culturale. Oraşul trebuie să devină o bună gazdă, adică să poată oferi cazare turiştilor  numeroşi care vor veni aici în cazul în care Baia Mare va deveni Capitală Culturală. „Acesta e un lucru foarte dificil de rezolvat – cel al numărului locurilor de cazare. Eu am de multă vreme un gând, văzând blocuri din Baia Mare locuite de familii în vârstă, cu spaţii excedentare, cu apartamente închiriate sau de închiriat: turiştii să poată fi luaţi „în gazdă” de familii. Lucrul acesta poate să aducă un leu în plus celor care se implică. Desigur, nu putem să îi lăsăm pe aceşti proprietari la voia întâmplării, trebuie să-i verifici, trebuie să-i clasifici. Dar e un procedeu care s-a practicat în Ungaria şi Italia”, a declarat primarul Cătălin Cherecheş.

Stimulente pentru jurnalişti

În ceea ce priveşte presa, instituţionalizată sau nu, ea va avea un rol important în diseminarea informaţiei (e important ca lumea să audă ce se întâmplă), în documentare (găsirea de subiecte incitante), traducerea informaţiilor şi punerea lor în context, şi chiar în propunerea de proiecte. „Scopul final este reinventarea acestui oraş, despre care lumea ştie prea puţine lucruri, dar care poate deveni o destinaţie interesantă deopotrivă pentru turişti şi oameni de cultură”, a spus Vlad Tăuşance. Pentru mass-media vor exista o mulţime de activităţi şi facilităţi: ateliere şi conferinţe, schimburi şi rezidenţe (începând din luna august, pentru ziariştii independenţi), burse şi programe. Bursele pentru jurnalism cultural vor fi în număr de 3 şi vor fi deschise atât profesioniştilor, cât şi bloggerilor. Criteriile după care vor fi acordate sunt relevanţa la nivel macro şi local, caracterul inovativ prin subiect sau prin abordare. Premiile acordate vor consta în susţinere financiară pentru realizarea materialului, participare la conferinţa „The Power of Storytelling” (Bucureşti, octombrie 2015). Depunerea proiectelor va avea loc în perioada 6-15 august, iar data limită pentru publicarea materialelor este 15 septembrie. De asemenea, la începutul lunii decembrie va avea loc acordarea Premiilor de Excelenţă în jurnalism cultural, pe trei categorii: multimedia, reportaj şi interviu/portret. Înscrierile vor începe pe 20 noiembrie.

Manifestări culturale în cartiere

„Vreau ca acesta să fie proiectul unei comunităţi. Rolul meu este să asigur buna funcţionare a întregului sistem care susţine acest proiect, care va fi aplicat în numele comunităţii şi al oraşului de Fundaţia Baia Mare 2021. Am toată convingerea că vom obţine această nominalizare de Capitală Europeană a Culturii. Mă interesează, însă, prea puţin această nominalizare, cât proiectul pe care îl vom depune în octombrie, pentru că îl vom duce la bun sfârşit şi îl vom aplica”, a precizat Cătălin Cherecheş. „Am toată încrederea că vom prezenta un proiect foarte inovativ şi foarte proaspăt. În primul rând, vom aduce mulţi artişti tineri, pe ei vom miza. Prin Hotărâre de Consiliu Local vom valida titulatura de Ambasador cultural al municipiului Baia Mare, iar primul căruia i-o vom acorda va fi Adrian Ghenie”, a spus primarul, referindu-se la celebrul pictor român contemporan, cu origini băimărene. El a mai afirmat că fiecare băimărean trebuie să se simtă reprezentat prin acest proiect, iar pentru a aduce cultura mai aproape de cetăţeni, vor avea loc manifestări nu doar în Centrul Istoric al oraşului, aşa cum ne-am obişnuit, ci şi în cartiere. Cătălin Cherecheş s-a referit şi la controversata problemă a romilor: „Una dintre cele mai mari provocări şi unul dintre cele mai mari avantaje pentru acest proiect este aşa-zisa problemă a comunităţii rome. Cred în integrarea nu doar prin educaţie, ci şi prin cultură a comunităţii rome”.

Nu e suficient să preluăm un model verificat

La finalul întâlnirii au luat cuvântul şi cei trei consilieri locali prezenţi. Dacă dr. Laura Ghinea s-a referit la nevoia de unire a tuturor forţelor pentru un scop comun, Ilie Tudorel a afirmat că, în contextul în care oraşele implicate în cursă sunt în număr de 14, „trebuie să venim cu ceva nou, care să fie legat de patrimoniul oraşului şi de anumiţi oameni iluştri”. Dr. Teodor Ardelean a pus şi el accentul pe nevoia de noutate şi creativitate a ideii proiectului, întrucât nu e suficient să studiezi cazurile mai vechi şi să preiei un model. Directorul Bibliotecii judeţene a afirmat că el crede foarte mult în acest proiect şi că se observă că „oraşul întinereşte tot mai mult”. Dr. Ardelean a mai spus că vechile probleme ale oraşului (poluarea, problema romilor, aspectul anumitor platforme industriale) pot deveni atuuri în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.