Comuna Şişeşti, fără reţea de apă şi canalizare

0
1250

• Nu au reţea de apă şi canalizare şi nici speranţe pentru a beneficia de aşa ceva nu sunt. Este vorba despre localnicii din comuna maramureşeană Şişeşti

Administraţia locală ar vrea implementarea unor asemenea proiecte, însă, din păcate, infrastructura rutieră proaspăt refăcută şi lipsa banilor îi împiedică să realizeze acest lucru. Primarul nu vede o ieşire din acest impas.
Cel puţin nu în viitorul apropiat: „Nu avem apă şi canalizare în sistem centralizat în comună. Apa este asigurată doar prin sisteme de alimentare locală, adică s-au adunat câte 150-200 de gospodării care şi-au făcut captare de apă de la izvoare, fiind aici, sub munte. Apa este potabilă, dar pe timp de vară există probleme cu debitul. La Şişeşti şi Cetăţele, spre exemplu, au fost anumite perioade din zi când nu a curs apa. De asemenea, canalizarea se face doar prin fose septice. La acest capitol avem un studiu de fezabilitate, care ar fi undeva la 12-13 milioane de euro, dar suma este exagerat de mare pentru noi şi aproape imposibil de accesat atâţia bani. Am putea să facem un credit de vreo două milioane şi jumătate de euro, dar şi aşa suntem într-o dilemă, deoarece, făcându-se acest drum de-a lungul comunei, nu poţi să-l strici. Avem iar cei 15 kilometri de drum reabilitat şi nici la acesta nu ne putem atinge, astfel că e dificil să mai facem apă şi canalizare la Şişeşti. Eu nu prea văd o ieşire din această problemă. Nici măcar nu am încercat. De asemenea, nu mai avem resurse de apă pe care să le exploatăm. În anul 2001 sau 2002, când s-a introdus apa în Dumbrăviţa şi în Groşi, eram prinşi şi noi pe fonduri de pre-aderare, gratuit să fie introdusă apa în comună, dar nu a dorit atunci Consiliul Local. Într-adevăr, noi aveam apă gratis, ca şi acum, dar eu cred că s-a făcut o gafă atunci prin acest refuz. Din cauza asta comuna a pierdut mulţi investitori”, a declarat primarul comunei Şişeşti, Ioan Tentiş.

15 kilometri de drum reabilitat

DSC03359Dacă la capitolul apă şi canalizare nu au avut succes, nu acelaşi lucru se poate spune despre infrastructura rutieră. Aici s-au asfaltat o serie de străzi din comună şi totul s-a făcut pe fonduri europene, nerambursabile.
„Am finalizat anul trecut un proiect major integrat, prin care am modernizat 15 kilometri de drumuri în comună. Lucrările au presupus asfaltare, şanţuri betonate. De asemenea, am modernizat un centru after-school în localitatea Şurdeşti şi am achiziţionat un buldo-excavator pentru intervenţii la situaţii de urgenţă. Tot în cadrul proiectului am cumpărat şi un ATV. Proiectul a fost în valoare de trei milioane de euro. Un alt proiect cu finanţare europeană finalizat a fost şi cel legat de modernizarea unui drum local în satul Plopiş, a unuia agricol în Şişeşti şi construcţia unui Centru de Informare Turistică în centrul comunei. Acestea au fost finanţate prin GAL Mara-Natur Baia Sprie. Aproape 200.000 de euro. Noi am suportat doar cheltuielile neeligibile la toate proiectele, în cuantum de circa 100.000 de lei”, a completat primarul.

Comuna cu cele mai multe dosare de fond funciar în lucru

DSC03356Şişeşti nu stă strălucit nici la dosarele de retrocedare cu privire la fondul funciar. Astfel, numărul acestora nu este de neglijat, comisia locală având în lucru aproape 1.000, ceea ce înseamnă mult faţă de alte administraţii locale. Conform primarului, există diferenţe de opinie între comisia judeţeană şi cea locală, cu privire la modalitatea de rezolvare a solicitărilor, precum şi la punerea în posesie. „La fondul funciar stăm rău. Cred că avem cele mai multe dosare în lucru din judeţul Maramureş. La număr cred că depăşesc 800. Avem foarte multe dosare pe zona necooperativizată în care intră patru sate din comună. Problema este că există o neconcordanţă între poziţia noastră şi a comisiei judeţene. Noi, când am făcut dosarele în anul 2005, am crezut că dăm titlul de proprietate omului care deţine terenul şi ca dovadă de proprietate am pus registrul agricol din anul respectiv. Comisia judeţeană solicită acum ca şi dovadă registrul din anul 1990. Mie nu mi se pare normal lucrul acesta. În acest caz titlul de proprietate nu mai reflectă realitatea din teren. Deci, efectiv tu ai terenul, dar eu trebuie să-ţi dau titlu de proprietate pe bunicul care figura în 1990 în registrul agricol. Mai mult, la cei cărora li s-a validat suprafaţa suntem obligaţi să facem planul parcelar. Dacă ai de pus în posesie un petent cu 50 de ari într-o parcelă de 70 de hectare, trebuie să măsori toată parcela şi cu toţi proprietarii din ea, lucru aproape imposibil de realizat de către comisia locală, pentru că trebuie identificat fiecare proprietar în parte şi să fie prezent, iar unii sunt plecaţi din ţară, deci e imposibil”, a explicat Ioan Tentiş, şeful administraţiei din Şişeşti.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.