Şezătoare în Boiereni

0
1309

Micul sat din Ţara Lăpuşului, Boiereni, a “mustit” de viaţă duminică, 2 octombrie. Ca într-o zi de mare sărbătoare, localnicii, cu mic, cu mare şi-au îmbrăcat cu mândrie şi cu dragoste portul popular. Oamenii şi-au început ziua cu rugăciuni înălţate către Dumnezeu, biserica din sat fiind împodobită de lumea îmbrăcată în port popular. Apoi, cei prezenţi s-au adunat la o şezătoare, unde şi-au adus cu ei vechile unelte cu care obişnuiau să lucreze în vremurile de demult, au depănat poveşti, amintiri, au râs, au cântat şi au jucat. Şezătoarea a fost pusă la cale de Asociaţia Femeilor Ortodoxe “Mironosiţele Femei” de pe lângă Catedrala Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare care doreşte să contribuie la perpetuarea tradiţiei în satele din Maramureş.

În avanpremiera Zilei Femeii de la Ţară

sezatoare-in-boiereni-7E nevoie să ne cunoaştem trecutul, dar şi să revenim la demnitatea şi bucuria de a fi ceea ce suntem cu adevărat: oameni cu respect faţă de tradiţii, cu dorinţa puternică de a nu renunţa la ceea ce face parte din sufletul nostru de maramureşean, dar şi cu iubire faţă de Dumnezeu. La aceasta s-au gândit femeile ortodoxe de la asociaţia “Mironosiţele Fe­mei” de pe lângă Catedrala Episcopală “Sfânta Treime” din Baia Mare când au decis să refacă atmosfera unei şezătoare tradiţionale. Ideea le-a venit după ce au auzit că şi alte colege din ţară se străduiesc să ducă mai departe tradiţia. “La o întâlnire a Femeilor Ortodoxe din ţară, una dintre colegele noastre din Oradea ne-a povestit că au început o asemenea experienţă şi asemenea activităţi. Am fost încântată de idee şi am zis colegelor să realizăm şi noi o astfel de acţiune. Ne-am ales acest sat, deoarece e satul meu natal, am aici rudenii şi am la cine apela pentru că la o astfel de activitate e nevoie să ai sprijin şi din interiorul comunităţii respective. Când am stabilit data la care să aibă loc şezătoarea, ne-am gândit că ne dă Dumnezeu timp frumos, dar şi pentru că e între cele două sărbători, Ziua Vârstnicului (1 octombrie) şi Ziua Femeii de la Ţară (15 octombrie)”, a spus preşedintele Asociaţiei Femeilor Ortodoxe “Mironosiţele Femei”, Varvara Pop. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Parohia Ortodoxă din Boiereni. “În parteneriat cu doamna Varvara Pop, fiică a satului, ne-am hotărât să facem un partaneriat şi să reînviem obiceiurile şi tradiţia satului Boiereni, deoarece majoritatea credincioşilor sunt la o vârstă înaintată, 60-70 de ani, avem vreo 7 familii care sunt mai tinere, 20 de copii, populaţia e din ce în ce mai îmbătrânită şi am zis să facem în aşa fel încât să retrăiască momentul din trecut, îmbrăcându-se în straie populare, ascultând pricesne şi cântece populare şi jocuri care se făceau în trecut. Din păcate numai de Crăciun şi de Paşti vine lumea îmbrăcată în straie populare la biserică. Războiul făcând covoare, ţoale sau ştergare, unele femei îl mai păstrează, dar în rest obiceiurile se pierd încetul cu încetul”, a declarat preotul Ilarion Călin Herţa.

Iz de sărbătoare pe uliţele Boiereniului

sezatoare-in-boiereni-9În fiecare loc al satului Boiereni s-a simţit un iz de sărbătoare. Pe uliţe au putut fi zăriţi localnici şi invitaţi îmbrăcaţi în straie populare care, şi-au îndreptat paşii în prima parte a evenimentului spre Biserică, acolo unde au participat la Sfânta Liturghie şi la parastasul săvârşit în amintirea ctitorilor locaşului de cult. După slujba religioasă, participanţii s-au strâns în alai şi în sunetul cântecelor populare maramureşene s-au îndreptat spre curtea şcolii, locul de desfăşurare al şezătorii. În acest spaţiu, oamenii s-au strâns şi la o agapă frăţească. La şezătoare totul a fost spontan. Pentru că nu a avut ocazia niciodată să participe la un astfel de eveniment din viaţa satului, reprezentanta “Mironosiţelor femei”, Varvara Pop a lăsat lucrurile în voia lui Dumnezeu. “Am încercat să adun mai multe informaţii despre şezătoare pentru că eu n-am participat niciodată la un astfel de eveniment din viaţa satului, am luat legătura cu mai multe femei din acest sat, cu ele m-am consultat, am pus la cale un plan. Am primit ajutor de la părintele Ilarion din Boiereni care ne-a susţinut în acest proiect. Aici se păstrează tradiţia, dar nu aşa cum ar trebui. De aceea ne-am gândit să reînviem tradiţia, de aceea am implicat şi tineri să ducă mai departe obiceiurile. Sunt participante din Boiereni şi din Lăpuşul Românesc”, a precizat Varvara Pop.

Tradiţii din vatra satului

sezatoare-in-boiereni-5Participantele la şezătoare au încercat să fie cât mai convingătoare în ceea ce au făcut. Fiecare femeie a venit cu diferite “unelte” de lucru: fie cu caierul de lână, fie cu acele pentru făcut ciorapi sau pulovăr, cu goblenul şi acele de cusut, cu mălaiul pentru desfăcut boabe. “Le mulţumesc organizatorilor care au organizat această frumoasă sărbătoare în satul nostru Boiereni, invitaţilor, dar şi consătenilor. Satul nostru Boiereni e micuţ, dar cu oameni harnici şi foarte credincioşi. De la noi din sat sunt mulţi preoţi care slujesc la diferite altare din ţară. La noi, satul a fost cam uitat. Suntem într-un fund de vale. Datorită mănăstirii Rohiiţa, satul nostru a ajuns să fie mai cunoscut. La noi în sat au fost multe obiceiuri. De exemplu, nunţile erau tare frumoase. Nu aveam cămine culturale şi se făceau în case la oameni, nu erau localuri cum sunt acum. Erau foarte frumoase, datorită obiceiurilor din sat. Sâmbăta se strângeau băieţii şi fetele, umblau prin sat, strângeau cipci care se puneau în vârful cozilor şi se făceau steaguri. Apoi se făcea jocul steagului la mire acasă. Duminica după biserică mergeau la mire, nănaşi, mireasă. Acolo în curte se se aşeza un butuc pe care se suia feciorul şi fata. Feciorul avea o găleată cu apă şi fata o farfurie cu grâu. Fetele înconjurau butucul şi strigau: Ţâpaţi grâu, nu ţâpaţi orz că ni-i mirele frumos. Se mâncau în gură cu alea de pe butuc care strigau: De vi-i mirele de treabă nici mireasa nu-i din pleavă. De vi-i mirele frumos, nici mireasa nu-i din goz. Se luau, se duceau, bătrânii mergeau la casa unde se sărbătorea nunta mirilor, tinerii erau într-o parte în casă, bătrânii în altă parte”, a punctat una dintre localnicele din Boiereni, participantă la şezătoare, Leontina Pop.

Joc şi voie bună

N-a lipsit nici voia bună, cântecele şi jocul. Distracţia a devenit molipsitoare pentru toţi cei prezenţi, astfel încât toată lumea s-a încins la joc. Printre cei care au asigurat atmosfera muzicală şi de dans s-au numărat Ana Maria şi Augustin Gherghel, Andrei Petruşca, Gabriela Filip şi Marius Farcaş, “Dănţăuşii” de la Palatul Copiilor Baia Mare, coordonaţi de profesorul coregraf Maria Seraz. “Noi am venit cu mare drag în această şezătoare. A fost o surpriză în primul rând pentru copii pentru că i-am adus la vatra satului să vadă cum trăiau străbunii noştri. Noi am pregătit mai multe surprize: un moment coregrafic din Ţara Maramureşului Istoric, socăciţele, pentru că se îmbină foarte bine cu şezătoarea, deoarece la şezătoare se şi bea şi se mănâncă, se şi joacă. Am prezentat roatele din Chioar, ne-am antrenat cu sătenii în jocul lor, am intrat în horă împreună, I-am surprins şi cu o braşoveancă. S-au integrat foarte bine cu dănţăuşii la joc. Atât copiii, cât şi părinţii care m-au însoţit în această deplasare au fost foarte încântaţi. Au cerut să mai venim. Aceasta este dorinţa mea dintotdeauna, să-i duc la vatra satului să vadă tradiţiile, obiceiurile, să asculte bătrânii cum au trăit şi ei odată şi este un model foarte bun de a duce mai departe pentru a nu ne pierde identitatea”, a accentuat Maria Seraz.

“Nimeni nu ne poate lua tradiţia şi credinţa”

sezatoare-in-boiereni-3Cei prezenţi au fost sfătuiţi să se întoarcă la rădăcini şi să nu îmbrace costum popular doar de marile sărbători. “Vedeţi ce frumos este să avem în inima şi în sufletul nostru tot ce are poporul nostru, tot ce are sfânt şi bun pentru că tradiţia noastră populară şi tot ce facem noi sau ce au făcut înaintaşii noştri ne dă o notă puternică, o notă de păstrători ai tradiţiei lăsate moştenire de înaintaşii noştri. Vă îndemn pe toţi cei care n-aţi purtat azi costumul popular să vă gândiţi la cei care îl poartă ce simt în sufletul lor. În sufletul lor simt o tărie, esenţa de a fi de român, de trăitor şi de autentic, ceea ce ne reprezintă şi suntem noi, poporul român. Nimeni nu ne poate lua tradiţia şi credinţa. Să le păstrăm cu sfinţenie. Vedeţi ce frumuseţe au copiii noştri în portul popular şi în ceea ce fac. Cinste celor care îi pregătesc şi le transmit aceste lucruri şi aceste tradiţii care ne încântă şi ne veselesc sufletul. Să fie un început bun şi să perpetuăm acest obicei”, a punctat ieromonahul Teofan de la mănăstirea Rohiţa.

Entuziasm în rândul participanţilor

În cele din urmă, toată lumea s-a arătat încântată de cum a ieşit evenimentul. Şi gazdele, dar şi invitaţii. “A fost tare frumos. Mulţumim cui ne-a chemat, să ne mai cheme şi altădată.
La şezătoare ne-a plăcut, am cântat, ne-am distrat. La noi se mai ţine tradiţia, mai ales la sărbători. Când eram fată mergeam în şezătoare. Mergeam acolo în vecini. La noi merg şi femeile, nu numai fetele şi acolo spuneau ghicitori, zicale, poveşti şi râdeam şi povesteam, hoream, dar şi lucram”, a relatat Elena Ştefan din Lăpuşu Românesc. O altă participantă, Mărioara Marchiş a mărturisit că “foarte bine a fost. Sunt entuziasmată. Am fost impresionată. Aşa nu ne-a invitat nimeni să participăm în perioada de toamnă. Am prins şezătorile, când eram copil. Altfel era atunci. Lumea era cu multă distracţie, şi erau feciori acolo”. De asemenea, Dochia Dolha a arătat că “am şi lucrat, am şi jucat, am şi povestit, dar n-am făcut decât o parte din şezătoare. De fapt şezătoarea era mai lungă, că atunci o trebuit să lucre femeile, că nu aveau de unde cumpăra marfă la copii. O trebuit să toarcă, pe urmă să prelucreze lâna sau cânepa şi apoi să le facă haine la copii”. Pentru viitor, preotul din sat, Ilarion Herţa se gândeşte şi la un alt eveniment care să-i ţină în comuniune pe localnici şi anume: întâlnirea Fiilor Satului care ar urma să aibă loc pentru prima dată, anul viitor.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.