Miruna Blotor Iuhos a lăsat notele muzicale pentru creaţiile vestimentare

0
3331

Miruna Blotor Iuhos are 32 de ani şi este mămica a doi copii minunaţi. A absolvit Liceul de Arte din Baia Mare la secţia canto şi a profesat pentru scurt timp ca profesoară de muzică. Atunci când băieţelul ei avea un an, Miruna a decis să renunţe la notele muzicale în favoarea creaţiei vestimentare. Nu avea decât cunoştinţe elementare în momentul în care s-a apucat să-i confecţioneze copilului său un papion. Abia a reuşit să bage acul în aţă, după cum recunoaşte chiar ea. Miruna a fost atât de ambiţioasă încât în aceeaşi zi în care s-a apucat de cusut nu s-a lăsat până nu a terminat de realizat 56 de papioane. Tânăra mămică râde şi acum când îşi aminteşte de acel moment şi spune că „uitându-mă în urmă mi-ar fi ruşine să scot la vânzare acele produse”. În timp, Miruna Blotor Iuhos a reuşit să se perfecţioneze, astfel încât reuşeşte cu greu să facă faţă comenzilor de fustiţe, rochiţe, papioane, eşarfe sau alte accesorii. Nu-şi doreşte să se întoarcă în învăţământ, ci vrea să-şi continue această afacere pentru că în acest mod are posibilitatea să stea mai mult lângă copiii ei pe care îi vede cum cresc şi se dezvoltă sub privirea ei grijulie. Visul ei e să aibă un magazin propriu cu creaţiile vestimentare. Cei care doresc să îşi comande anumite produse vestimentare care ies din mâna Mirunei Blotor Iuhos pot să apeleze la pagina de socializare a talentatei mămici.

Creativă de dragul copiilor

R: Cum ai ajuns la această pasiune?
M.B.I: Surprinzător eu terminasem profilul muzică al Liceului de Arte din Baia Mare. După ce s-a născut băieţelul nostru, când avea un an am zis, hai să încerc să fac un papion. Văzusem la altcineva. Şi m-am gândit: eu să nu încerc? Şi în ziua aceea am făcut 56 de papioane. Aşa că de atunci am început papioanele cusute manual. Apoi, mi-am cumpărat o maşină de cusut şi am început să realizez altfel de lucruri: fuste, rochiţe, eşarfe. Când am văzut că lumea e interesată, am prins curaj. Acum am o miniafacere chiar productivă.
R: Aveai unele noţiuni de croitorie?
M.B.I: Mama ştia să coasă. Eu ştiam să cos drept, deci chiar cunoştinţele minime. Prima dată nici nu am ştiut să bag aţa în ac la maşina de cusut.
R: În ziua în care te-ai apucat să coşi primele papioane ţi-a ieşit?
M.B.I: Uitându-mă acum în urmă, mi-ar fi ruşine să le scot la vânzare, dar aşa se învaţă.
R: Ce-ţi place să mai creezi?
M.B.I: Cel mai mult îmi place să realizez fuste şi rochiţe care au aşa un aer romantic, boem. E şi stilul meu de îmbrăcăminte, să ne ducă cu gândul într-o altă epocă.
R: Sunt şi pentru adulţi aceste obiecte vestimentare?
M.B.I: Fac şi pentru copii, dar majoritatea pentru doamne, domnişoare care vor să aibă o vestimentaţie mai aparte.
R: De unde te inspiri?
M.B.I: Sincer, pur şi simplu când văd un material ştiu: acesta va ajunge o fustă sau acesta va ajunge o rochiţă.

Comenzi pe bandă rulantă

creatii-miruna-3R: Mămicile ce spun când văd lucrurile create de tine?
M.B.I: Surprinzător sunt foarte multe mămici care adoră stilul pe care îl promovez. Am primit foarte multe comenzi, încurajări. Asta mă face să merg înainte. 99% din produsele pe care le realizez acum sunt la comandă. Nu mai am timp să-mi fac stocuri. Înainte făceam 20 de papioane odată şi le vindeam, acum aproape totul merge pe comenzi.
R: Spre ce culori te orientezi?
M.B.I: Lumea mea e foarte colorată. Nu prea folosesc gri-ul şi negrul. Îmi plac portocaliul, galbenul, azuriul.
R: Copiii ce zic în momentul când văd accesoriile tale?
M.B.I: Mă apreciază mult. Întotdeauna exclamă: Oau, mami, ce frumos! Dar până la procesul de creaţie la maşina de cusut mă întreabă: mami, mai stai mult la maşina de cusut? Aşa că încerc să lucrez seara, când ei dorm. Reuşesc să-mi împart timpul între copii şi croitorie. Acum copiii sunt mai mari. Se joacă singuri. De obicei seara când revine soţul de la muncă, eu mă retrag şi lucrez.

Moda la copii

R: Ce se poartă în acest moment la copii?
M.B.I: La copii se caută foarte mult culoarea şi cât mai natural şi mai simplu. Nu se mai merge pe echipamente complicate, la patru ace. Totul trebuie să fie vesel, uşor de purtat, şi la joacă şi elegant. Să-ţi dea un sentiment de veselie. Papioane, cravate fac, au mare trecere. Căciuliţele, eşarfele, rochiţele şi fustiţele la fetiţe. Sora mea care tricotează mă ajută cu mici amănunte. Din când în când colaborez cu ea. Asta le-aş recomanda şi mămicilor, să se uite la lucrurile din materiale naturale, la ce este vesel, fiecare ştim că un copil altfel priveşte o vestimentaţie. Pentru el poate nu contează foarte mult cu ce-l îmbraci, dar totuşi când îi dai ceva colorat, e încântat. Mai ales fetiţele. La ele le asortezi vestimentaţia cu o cordeluţă, cu o bentiţă şi sunt bucuroase.

“Pun suflet în creaţiile mele”

R: Te gândeşti să-ţi extinzi afacerea?
M.B.I: Da, chiar sunasem la Şcoala Populară de Artă să mă interesez de un curs de designer vestimentar şi vorbisem cu profesoara să particip la acest curs, să am şi o diplomă, să fiu acreditată. Mi-ar plăcea mult să am un butic cu creaţii proprii. Nu cred că voi reveni la jobul meu, cel de profesoară de muzică. Dacă merge totul bine, deocamdată merg pe creaţiile vestimentare, mai ales că pot să fiu acasă cu copiii.
R: Lucrurile care sunt ieşite din mâna ta au mai mult succes decât cele de duzină care se comercializează în orice alt magazin?
M.B.I: Da, cu siguranţă. Oricum un lucru făcut handmade va fi mai de calitate şi mai frumos. Pui un pic de suflet în fiecare lucruşor. Eu, cel puţin sunt foarte exigentă cu tot ceea ce fac. Atunci când trimit un accesoriu îl întorc pe toate părţile să fie bine şi stau cu sufletul la gură până primesc răspuns că e în regulă.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.