Hramul Mănăstirii Dragomireşti

0
275

Vineri, 20 iulie 2018, ziua de prăznuire a Sfântului şi Slăvitului Prooroc Ilie Tesviteanul, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, cu începere de la ora 10,00, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie Arhierească la Mănăstirea Dragomireşti, de pe Valea Izei, cu ocazia hramului.

Academicianul Alexandru Surdu s-a rugat la Sfânta Liturghie

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a slujit în fruntea unui sobor de peste 30 de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte Arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, Pr. Mihai Chira – protopopul de Vişeu, Pr. Călin Vlad – secretarul protopopesc, Pr. Grigore Andreica – primprotopop al Vişeului, Protos. Agaton Oprişan, stareţul Mănăstirii Petrova, Protos. Sofronie Perţa, stareţul Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” Dragomireşti, preoţi din parohiile învecinate şi preoţi pensionari.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, iar la chinonic au cântat câteva pricesne Corul bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Dragomireşti centru, dirijat de diacul Ilie Ilban.
Mulţime mare de credincioşi a venit la hramul Mănăstirii Dragomireşti, pentru a se ruga împreună cu chiriarhul locului şi cu soborul de preoţi slujitori.
Între ei s-a aflat şi Acad. Alexandru Surdu – vicepreşedinte al Academiei Române, Vasile Ţiplea – primarul oraşului Dragomireşti, senatorul Marius Alexandru Dunca, fost ministru, Prof. Dr. Ioan Petrovai, poet, primarii Ştefan Iuga din Săliştea de Sus, Gavrilă Dologa din Săcel, Irina Iusco din Şieu, Vasile Hotico – preotul greco-catolic din Dragomireşti, celebrul arhitect Dr. Dorel Cordoş din Sighetu Marmaţiei, care a gândit, proiectat şi reînviat arhitectura maramureşeană în lemn, concretizată prin atâtea biserici şi complexe mănăstireşti din lemn, construite în ultimele două decenii, ca Bârsana, Săpânţa, Botiza, dar şi biserici de zid cu o arhitectură deosebită, ca biserica Mănăstirii Rohia, Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare şi altele, între care şi viitoarea biserică din lemn a Mănăstirii Dragomireşti, ridicată acum până la baza boltei.

Cuvântul de învăţătură

Un cuvânt de învăţătură despre viaţa Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, omul lui Dumnezeu, a rostit Preasfinţirul Părinte Episcop Iustin în faţa credincioşilor, oprindu-se la viaţa sa plină de sfinţenie, la minunile săvârşite de Dumnezeu prin el, la dialogurile sale cu Dumnezeu, care l-a ocrotit tot timpul vieţii sale sfinte pe care a dus-o de mic.
Apoi, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a făcut o paralelă între ceea ce se întâmpla în vremea Sfântului Prooroc Ilie şi ce se întâmplă în societatea de azi.
„Regele Ahab, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin,care ţinea puterea şi coroana în timpul respectiv s-a căsătorit cu o prinţesă păgână, babiloniană, numită Izabela, şi această căsătorie, cum se întâmplă de obicei într-o astfel de căsătorie, şi în căsătoriile mixte, când unul dintre soţi îşi lasă legea şi trece la religia celuilalt, şi e grav când creştinii îşi lasă legea şi trec la musulmani sau la alte credinţe, e grav, dar se întâmplă şi aşa, acest rege, prin căsătorie, s-a înstrăinat de Legea lui Israel, de cele 10 porunci, de Legea lui Moise, de rânduielile sfinte ale părinţilor, ale moşilor şi ale strămoşilor, şi a adus în casa lui… doi idoli ai popoarelor babiloniene, şi a făcut altare în cinstea acestor idoli, şi a început să prigonească pe proorocii cei adevăraţi ai lui Dumnezeu, care încercau să lumineze poporul şi să-l îndrume să păzească legea sfântă, şi să nu se depărteze de Dumnezeul cel viu, Dumnezeul adevărului. Mai mult, în palatul imperial erau peste 900 de prooroci,… plătiţi din bani publici, din banii poporului, iar proorocii adevăraţi ai lui Dumnezeu erau prigoniţi şi alungaţi în pustie. Se mai întâmplă şi astăzi. Că cei ce propovăduiesc idolii sunt plătiţi. Şi cei ce slujesc pe Dumnezeul adevărului sunt persecutaţi şi prigoniţi. Şi vor fi. Pentru că aceste vremuri le trăim astăzi. Poate nu noi, poporul român, că noi iubim mult pe Dumnezeu…, a subliniat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos şi de credinţa în Dumnezeu? Pe noi, românii. Dar în lume vedem ce se întâmplă. Sunt prigoniţi slujitorii lui Dumnezeu şi persecutaţi creştinii de mai marii lumii, care tac şi închid ochii. Şi mor anual 100.000 de creştini în toată lumea. Nu numai ortodocşi. Creştini catolici, neoprotestanţi. Cei care cred în Hristos. Mor. Pentru Hristos şi pentru că nu vor să se despartă de Hristos. Acolo, în zona Orientului Mijlociu. Sunt decapitaţi. Sunt răstigniţi. Alungaţi. Au plecat din pământurile lor sfinte. Din locurile lor sacre, care în secolul al IV-lea străluceau şi transmiteau cultură şi lumină întregii lumi creştine de atunci. Şi păgâne. Astăzi sunt distruse locurile sfinte şi ei alungaţi. Şi cei care nu pleacă, martirizaţi. Răstigniţi şi decapitaţi. Şi ei sunt sfinţii de astăzi. Neo­creştini. Sfinţii de astăzi. Aşa cum au fost cei care au murit în temniţele comuniste. Tot pentru Dumnezeu au fost suprimate elitele politico-religioase şi creştine ale poporului român. Toţi au fost suprimaţi. Peste 2.000 de preoţi au murit în tipul comunismului. În temniţe comuniste. Şi ei sunt martirii pe care-i cinstim mereu şi i-am cinstit şi anul trecut, în mod deosebit, pe toţi pătimitorii din temniţele comuniste”, a amintit Preasfinţitul Iustin al Maramureşului şi Sătmarului.

Cuvântul Acad. Alexandru Surdu

„Este o zi frumoasă, dumneavoastră sunteţi frumoşi şi fetele şi femeile voastre sunt ca nişte zâne şi ca nişte prinţese în costumaţiile lor frumoase, a afirmat Acad. Alexandru Surdu. Aveţi cele mai frumoase tradiţii. Liviu Rebreanu spunea că tradiţia este merindea sufletului. Cu ea ne naştem şi cu ea mergem către lumea cealaltă şi păstrăm amintirea strămoşilor noştri, a frumoaselor noastre obiceiuri şi tradiţii, a cântecelor care numai aici în Maramureş se mai cântă din toată lumea. Sunt locuri binecuvântate de către Dumnezeu. Să vă dea Dumnezeu sănătate şi să vă ţină credinţa”.

Distincţie

Teolog de formaţie, primarul Vasile Ţiplea a fost distins de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, cu „Crucea Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramureş” „în semn de înaltă apreciere şi preţuire pentru păstrarea cu fidelitate a dreptei credinţe; pentru relaţiile deosebite cu parohiile şi mănăstirea din oraşul Dragomireşti; pentru modernizarea drumului de acces către Mănăstirea Dragomireşti şi pentru contribuţia adusă la ridicarea Centrului de Cercetări Teologico-Filosofice din oraş”.
***
Mănăstirea Dragomireşti, de călugări, a fost reînfiinţată în 1990, şi mai are, pe lângă hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”, şi al doilea hram – „Naşterea Maicii Domnului”. Actuala biserică de lemn a mănăstirii a fost construită între 1951-1957 de preotul Nuţu Codrea. Vechea biserică a Mănăstirii din Dragomireşti, construită în 1722, se află în Muzeul Herăstrău din Bucureşti. O altă biserică a mănăstirii, construită de monahul Pimen Moldovan între anii 1926-1927, a fost mistuită de flăcări în 1949. În prezent, se află în construcţie, ridicată până sub boltă, o biserică de lemn maramureşeană, de concepţie unică, ce va fi înaltă de 50 metri, după planurile Arhitectului Dorel Cordoş. Se speră ca în toamna acestui an să fie pusă Crucea în vârful turlei. În mănăstire se află Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, descoperită în cenuşa incendiului din 1949, făcătoare de minuni.

Andrei Fărcaş,
redactor la revista “Graiul Bisericii Noastre”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.