Geopolitică și fake news

2
197

În articolul „Ucraina – o ţară divizată geopolitic şi religios”, dl prof. univ. dr. Nicolae Iuga încearcă să prezinte situaţia politică şi religioasă a Ucrainei, o ţară măcinată de conflicte. O face însă dintr-o perspectivă pe care o consider neechilibrată. În ceea ce priveşte situaţia eclezială, aş dori să aduc nişte lămuriri.
Aşa cum, indiferent de interesele pe care alte state le au în Ucraina, vocea / alegerea poporului este importantă, la fel şi în viaţa spirituală nu se poate vorbi doar de influenţe externe, lăsând poporului ucrainean poziţia de simplă marionetă lipsită de raţiune, de care profită oricine doreşte, oricine se impune.
Obţinerea autocefaliei (independenţei) unei Biserici Ortodoxe Ucrainene unificate a fost un deziderat mult mai vechi al poporului ucrainean (atât al celor care trăiesc în graniţele ţării, cât şi al celor din diaspora). Dezideratul acesta a fost ţinut sub control de către Mitropolia Ortodoxă a Kievului (supusă Patriarhiei Moscovei). În vederea temperării acestei dorinţe, nu a fost permisă folosirea limbii ucrainene în cult, considerată o limbă improprie, în acest sens, insistându-se pe sacralitatea limbii slavone (teorie apropiată ereziei medievale a celor trei limbi sacre – ebraica, greaca şi latina). Or limba slavonă poate fi înţeleasă de către un ucrainean cu aceeaşi „lejeritate” cu care un român de rând înţelege latina vulgară. Cărţi de cult în limba ucraineană au tipărit doar facţiunile ortodoxe până recent nerecunoscute şi Biserica Greco-Catolică ucraineană, iar în diaspora, Bisericile Ortodoxe Ucrainene (aparţinând fie de Patriarhia Constantinopolului, fie de Patriarhia de la Bucureşti, cum este cazul Vicariatului Ortodox Ucrainean din România). Mai apoi, Mitropolia Ortodoxă a Kievului a funcţionat ca o portavoce a Rusiei în Ucraina, depăşindu-şi rolul spiritual şi devenind o unealtă de propagandă rusă. Astfel, nu este de mirare că numeroşi clerici ce aparţin Patriarhiei Moscovei, de pe teritoriul Ucrainei, au dosare penale pentru propagandă antiucraineană sau pentru subminarea autorităţii de stat.
Dorinţa poporului ucrainean suprapusă peste nemulţumirile acumulate referitor la modul în care erau trataţi în propria lor ţară a împins această chestiune pe agenda Sinodului din Creta, însă, la presiunea Moscovei, problema Bisericii Ortodoxe din Ucraina a fost retrasă de pe acea agendă. (Sinodul din Creta, din 2016, chiar dacă mulţi îl contestă, reprezintă un mare plus pentru Bisericile Ortodoxe, pentru că aduce unele lămuriri, hotărâri extrem de importante pentru viaţa spirituală a ortodocşilor din întreaga lume.)
Un rol important în obţinerea autocefaliei l-au avut şi Bisericile Ortodoxe Ucrainene din diaspora, în special cele din America de Nord. (În Canada, trăieşte cea mai mare comunitate de ucraineni, după Rusia, aproximativ un milion de persoane.) Biserica Ortodoxă ucraineană din Canada aparţine de Patriarhia Constantinopolului din anul 1990, cea din S.U.A. alăturându-i-se la scurtă vreme (date pe care dl Iuga, se pare, nu le ştia). Datorită insistenţelor ucrainenilor din America de Nord în vederea acordării autocefaliei, exarhii trimişi de către Patriarhia de Constantinopol în Ucraina anul trecut au fost aleşi din rândul celor două Biserici ucrainene de acolo: episcopul Ilarion, din Canada, şi episcopul Daniel, din S.U.A.
În mesajul de felicitare pe care l-a trimis Mitropolitului Epifanie (mitropolitul noii Biserici ucrainene), Yurij, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Canada subliniază faptul că acordarea autocefaliei este o dorinţă a fiecărui ucrainean ortodox din diaspora.
În ceea ce priveşte afirmaţia (prefer să cred că insuficient verificată şi nu tendenţioasă) pe care dl prof. Iuga o face, bazându-se pe „surse foarte informate şi credibile din mediile diplomatice din SUA”, conform căreia Patriarhul Constantinopolului ar executa ordinele Statelor Unite şi ale Israelului, urmărind interesele acestor două state în Turcia, se impun unele precizări. Informaţia aceasta a fost preluată de dl prof. Iuga de pe www.cuvântul-ortodox.ro, o pagină de internet cu viziuni extremiste, antiecumenice, pe care publică în general persoane fără nici o formare teologică. Articolul citat de către dl prof. Iuga reia unele presupuse afirmaţii făcute de un fost ambasador american, Arthur H. Hughes, conform cărora Patriarhul Bartolomeu reprezintă interesele Statelor Unite în Turcia. La o simplă verificare a acestor afirmaţii, vedem că situaţia e total diferită. Într-un interviu acordat săptămânalului The National Herald, fostul ambasador american afirmă că acel articol a fost trimis unui jurnal online pro-rus (www.orientalreview.org) printr-un email, dar el nu este nici autorul articolului şi nici expeditorul emailului. Fiind informat de publicarea acestui articol, el a cerut ştergerea imediată a articolului (ceea ce s-a şi întâmplat), dar şi publicarea unei dezminţiri (refuzată de către administratorii revistei online). Lucrul acesta s-a întâmplat în 2016, pe fondul tensiunilor crescânde între S.U.A. şi Turcia, generate de refuzul americanilor de a-l extrăda pe Fethullah Gulen. Fostul ambasador se gândea chiar să dea în judecată acea publicaţie, pentru că astfel de ştiri false ar fi dus la escaladarea conflictului între cele două ţări. Mai mult, domnia sa a subliniat faptul că nu a scris niciodată nimic despre Patriarhia Constantinopolului ori despre Turcia. În acest sens, a trimis o dezminţire şi Mitropolitului Demetrios, exarhul patriarhului Bartolomeu. Publicarea acelui articol face parte din războiul mediatic dus de către Rusia în vederea discreditării. Chiar dacă a fost şters, a stat suficient în mediul online pentru a fi preluat, redistribuit şi citat la nesfârşit. Însă nu reprezintă nimic altceva decât un simplu fake news.
Cu toate că accesul la informaţie este extrem de facil în ziua de azi, preferăm să dăm crezare oricărei ştiri, fără a ne pune semne de întrebare, fără a judeca raţional, fără a cerceta. O facem din comoditate, din lipsă de timp, dar mai ales ignorând faptul că orice ştire falsă pe care o acceptăm, căreia îi dăm crezare, ne modifică propria viziune asupra societăţii în care trăim. Când realizăm aceasta, vom vedea că ştirile false au legătură şi cu noi şi cu modul nostru de a gândi.
pr. Marius LAURUC, Biserica ortodoxă ucraineană din Sighet

2 COMENTARII

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.