Rătăciți prin hățișul examenelor

0
45

Înaintea examenelor din vară, pentru testarea cunoștințelor asimilate de viitorii absolvenți, MEC organizează simularea Evaluării Naționale și a Bacului. Aparent, inițiativa este lăudabilă, pentru că în funcție de rezultate, autoritățile vor gândi soluții, încât simulările și efectele lor să fie justificate și eficiente. Numai că aparențele înșală și în realitate prefăcătoria nu-și are rostul, este doar o improvizație, ce face parte din programul numit “Școala altfel”. Mai pe românește spus, o altă formă ca școlarii să piardă vremea și prilej pentru opinia publică de a formula la adresa școlii cuvinte grele, dar meritate. Iată și argumentele. La finalul simulărilor, în fiecare an, se constată că numărul “rătăciților” (școlarilor) cu promovabilitate redusă și slabă, la disciplinele obligatorii și opționale a fost la fel sau mai mare decât în anii anteriori. Din respect față de conducerile școlilor, ziarul nostru a evitat să dea publicității rezultatele celor două simulări. În ideea că, până la vară, școlarii vor pune osul la treabă, MEC a decis că, în școlile cu “bulină roșie”, conducerile să organizeze consilii profesorale, ședințe cu părinții și discuții cu elevii. Degeaba, mica istorie a simulărilor a demonstrat că vara nu-i ca primăvara, iar promovabilitatea la examenele reale nu are legătură cu simulările. Mai ales că prezența și trecerea notelor în cataloage, nefiind obligatorii, au redus interesul multor elevi de a participa la simulări. Pentru a drege busuiocul, MEC, înainte de examene, scoate din mânecă binecunoscutul as făcător de minuni. Gradul scăzut de dificultate al subiectelor, situat cu mult sub media volumului de cunoștințe prevăzut în programele și manualele școlare, face ca toată suflarea școlii, după anunțarea rezultatelor să fie oarecum mulțumită. Chiar dacă rezultatele testărilor și ale examenelor lasă loc speculațiilor, ele pun pe masa autorităților un adevăr incontestabil. O pată rușinoasă de pe obrazul școlii este pe cale de dispariție. Tehnologia modernă utilizată la examene elimină frauda făcută ani la rând de elevi cu complicitatea supraveghetorilor. Prezența camerelor video în sălile de examen, scanarea lucrărilor și corectarea lor aleatorie de alți profesori readuc la normalitate organizarea examenelor, așa cum se face în lumea civilizată. La ce servesc examenele este întrebarea care generează alte nedumeriri rămase neclarificate de pseudospecialiștii din structurile ministerului de resort. Nu este clar dacă actele de studii au acoperire măcar în cunoștințe teoretice, că de cele practice nu poate fi vorba. În ultimele decenii, pe termen lung, sectorul preuniversitar nu a avut nicio strategie constructivă. Cultura generală a absolvenților de gimnaziu nu constă numai în cunoștințe sumare, însușite doar la limba și literatura română și matematică. Care ar fi rezultatele dacă la examene s-ar introduce obligatoriu discipline precum istoria și geografia patriei sau fizica, chimia și biologia. În licee, după clasa a X-a, elevii sunt interesați doar de disciplinele necesare la bac, în rest, evaluarea la alte obiecte a devenit o târguială între profesori și elevi. Situație în care ambele sectoare de școlarizare scot pe bandă rulantă analfabeți funcțional. Cărora statul, de la media 7.50, mai vrea să le dea și bursă de merit. În anii democrației, școala a abandonat lucrurile bune din regimul trecut și le-a păstrat pe cele de imagine. Într-o reformă reală și bine gândită, olimpiadele și olimpicii vor trebui să dispară, că oricum societății nu aduc niciun folos. De la miniștrii învățământului, unul mai incompetent ca altul, nu am avut mari așteptări, încât să înscrie școala pe drumul progresului și eficienței. Pe de altă parte, președintele Iohannis în slujba școlii a profesat și a avut la îndemână toate funcțiile oficial posibile, inclusiv profesia de meditator. Dacă s-ar fi implicat în problemele școlii, pe care le-a cunoscut în profunzime, la sfârșitul celor două mandate, putea fi mulțumit că la Cotroceni nu a stat degeaba. În an electoral, sunt curios dacă un partid va avea un program de reformare a școlii cu soluții concrete, puse în discuția opiniei publice. Deși pe un astfel de partid l-aș vota cu ambele mâini, mi-e teamă că nu voi avea ocazia.
prof. Vasile ILUȚ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.