Cinstirea Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul

0
29

Miercuri, 24 aprilie 2024, de sărbătoarea închinată Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș – Ocrotitorul duhovnicesc al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a slujit împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu Vicar, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din municipiul Baia Mare Liturghia Darurilor înainte Sfințite.

„Ziua de 24 aprilie este sărbătoare mare și sfântă în Episcopia Maramureșului și Sătmarului, pentru că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, când, în 1992, la propunerea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Justinian, a hotărât să treacă în rândul Sfinților pe Ierarhul maramureșean mărturisitor și, pe bună dreptate, pentru că Sfântul Ierarh Iosif a fost un mare apărător al dreptei credințe și atunci, când la 1700, singur, sub presiuni politice ale Curții de la Viena a imperiului, presiuni imperiale, însăși Unirea a fost o mișcare politică, sub presiuni politice s-a făcut unirea unei părți din Biserica Ortodoxă Română din Ardeal și mitropolitul Atanasie Anghel și cei 38 de protopopi au semnat, sub constrângere și amenințare, desigur, actul unirii, Sfântul Iosif Mărturisitorul a rămas drept și ferm, n-a acceptat să semneze, a spus Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. Și a rămas singurul  Iierarh dreptcredincios în Transilvania, pentru că au urmat pătimirile ortodocșilor care n-au acceptat unirea și tot așa și pătimirea Sfântului și dreptului și marelui Ierarh Mărturisitor Iosif Stoica, ce a păstorit din 1692 până în 1705-1711, a păstorit cu dreptate și fermitate, n-a semnat nici el, nici preoții lui niciun fel de act de unire. Ortodoxia în Maramureș are o istorie mult pătimitoare, pentru că Episcopii de Maramureș n-au avut voie, datorită ocupației Transilvaniei aproape o mie de ani de către regatul maghiar, de către regii unguri, n-aveau voie să își construiască sau să își așeze reședințele sau instituțiile superioare bisericești în orașe, decât extra muros, în afara cetății sau orașului. De aceea, a avut Sfântul Iosif Mărturisitorul reședință și la Bârsana, și la Peri, la Budești, la Giulești, la Moisei, foste mănăstiri străvechi, care au reînviat după 1990, și atunci când Dumnezeu a hotărât să ne redea înapoi fostul Palat Episcopal din Sighet și după ce l-am restaurat, printr-un proiect european, l-am transformat într-un centru puternic cultural-pastoral și ne-a inspirat Dumnezeu să-i dăm un nume potrivit și cu adevărat meritat și anume „Centrul Pastoral Cultural ‹‹Sfântul Iosif Mărturisitorul››. Deci, are o reședință Sfântul nostru acum, în Sighetu Marmației, pentru că acolo a și păstorit mai mult și i s-a făcut dreptate și, de fapt, acolo este reședința duhovnicească istorică a Episcopiei noastre și este foarte fericită această alegere și cred că și Sfântul Iosif, pentru că i-am scris numele în piatră pe frontispiciul Palatului și are acum un Palat pentru veșnicie întotdeauna, în toată istoria care urmează Sfântul va avea în Sighet Palatul său în mediul urman, în oraș acuma, nu doar în afara orașului. Când se vorbește că Maramureșul și Țara Oașului au fost, până în 1948, integral greco-catolice este o mare nedreptate, este un mare neadevăr. Maramureșenii, oșenii, sătmărenii, Eparhia Sfântului Iosif Mărturisitorul, n-au semnat niciun act de unire. La 1740 a fost desființată Episcopia Sfântului Iosif Mărturisitorul, cu ultima reședință la Bârsana, Episcopia românilor ortodocși, și ei au fost trecuți fără să fie consultați. Au fost declarați greco-catolici integral. Acest lucru a făcut din Sfântul Iosif, din Arhipăstorul Iosif Stoica, un Mărturisitor, un ierarh drept credincios și, în cele din urmă, sfânt. Pe acest mare Sfânt Episcopia noastră l-a luat protector, când, în 2003, la vizita celor doi Patriarhi, Teoctist al României și Petros al VII-lea al Alexandriei Egiptului, au sfințit demisolul Catedralei noastre „Sfânta Treime”, atunci a fost făcută și proclamarea solemnă a canonizării Sfântului în teritoriu, deci în Episcopia noastră, și a fost proclamat și Sfânt ocrotitor al Episcopiei noastre. Îl cinstim în toate bisericile și mănăstirile și săvârșim slujba lui în atmosferă solemnă de sărbătoare, rugându-ne lui Dumnezeu să ne facă parte de credința lui dreaptă, de mărturisirea lui adevărată și de rugăciunile lui. Acum se roagă împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Justinian, care a purtat toiagul pe care îl poartă Ierarhii de Maramureș al Sfântului Iosif Mărturisitorul, se roagă împreună pentru noi în Cerul lui Dumnezeu și în soborul Arhiereilor care stau în jurul lui Hristos, a Ierarhilor, a Patriarhilor, a Episcopilor drept credincioși, care slujesc Liturghia Cerească și se roagă pentru noi. Sunt astăzi cu noi împreună și prețuiesc cinstirea pe care le-o aducem. Iată, școlile teologice integral sunt aici, Seminarul nostru poartă numele Sfântului Iosif Mărturisitorul, deci îl are ocrotitor și sunt aici toți seminariștii, studenții teologi, credincioșii care au lăsat lucrul și au venit să-l cinstească în Catedrala noastră Episcopală, iar ziua aceasta o cinstim în mod solemn cei doi Ierarhi, împreună cu Preasfințitul Timotei Sătmăreanul, împreună cu Permanența Consiliului Eparhial, cu ostenitorii de la Episcopie, cu conducătorii școlilor teologice, profesorii, dascălii de teologie și cu poporul lui Dumnezeu și cinul monahal, împreună suntem în mare sărbătoare de mulțumire și recunoștință pentru sfânta și dreapta noastră credință. Dacă credința în Maramureș și Sătmar este atât de puternică, încă vie, adevărată și frumoasă, i-o datorăm Sfântului Iosif Mărturisitorul. De la el am primit această moștenire sfântă și o păstrăm, o prețuim, o întărim și o ducem mai departe spre slava lui Dumnezeu și binele Bisericii și mântuirea credincioșilor. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

Sfânta Liturghie Arhierească

Soborul slujitor a fost alcătuit din Arhim. Dr. Casian Filip, vicar administrativ, Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic și misionar, Protos. Serafim Bilț, eclasiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Pr. Conf. Univ. Dr. Habil. Adrian Gh. Paul, Pr. Lect. Univ. Dr. Teofil Stan, Pr. Lect. Univ. Dr. Claudiu Pop, Asist. Univ. Dr. Marius Sabou, Pr. Adrian Mihali, consilier eparhial administrativ, Pr. Ionuț Todorca, consilier eparhial cultural, Pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru patrimoniu sacru și pictură bisericească, Pr. Milan Bălan, consilier eparhial teologic-educațional, Pr. Lect. Univ. Dr. Marius Nechita, inspector școlar pentru Religie, Pr. Andrei Pop, inspector, Pr. Daniel Tirean, cotrol financiar intern, Pr. Andrei Marius Pop, inspector social-filantropic, Pr. Dr. Andrei Gavriș, contabil șef, Pr. Călin Iosip, muzeograf, Pr. Prof. Florin Hoban, directorul Seminarului Teologic Liceal„Sfântul Iosif Mărturisitorul”, Pr. Drd. Claudiu Ciascai, duhovnicul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturistorul”, Pr. Ionuț Pleș, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeș, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol, Arhid. Dumitru Botiș, director servicii sociale, Arhid. Gherasim Nap, șeful de cabinet al Arhiereului Vicar, Arhid. Ioan Onuț Păcurar, referent secretariat, Arhid. Petru Vasile Bud, Arhid. Vlad Nechita, Diac. Alexandru Cupșinar, Diac. Ioan Hotico. Răspunsurile la strană au fost date de Corul „Sfântul Ioan Damaschinul”, dirijat de Pr. Lect. Univ. Dr. Petrică Aurelian Covaciu.

Cuvântul de învățătură

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul s-a oprit asupra vieții și activității ca Ierarh a Sfântului Iosif Mărturisitorul de Maramureș, subliniind dârzenia, stăruința în credința străbună, credința lui nestrămutată în Ortodoxie, buna chivernisire a lucrurilor, toate spre mântuirea poporului dreptcredincios pe care îl avea în păstorire, fapt pentru care a îndurat temnița, batjocura, schingiuirea, ceea ce i-a adus mai devreme trecerea din această lume.

Andrei Fărcaș, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre” 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.