Modificări climatice stranii • Incredibile contraste în natură, avem o primăvară nebună!

2
145

Cu zece ani în urmă, când începea să se vorbească des de Încălzire globală, de efectul de seră, de fenomene meteo neașteptate, ridicam din umeri. Apoi, am început să ne interesăm. Am ascultat și oameni de știință și politicieni și conspiraționiști. Pe când am început să-i simțim efectele, ne-am întrebat dacă vom putea gestiona fizic schimbări de temperatură de 10 grade de la o zi la alta. Datele problemei s-au schimbat, de-atunci am avut, numai anul acesta, diferențe de temperatură de 20 de grade de la o zi la alta… Avem o primăvară nebună, deocamdată, iar manifestările sunt ba monumentale, ba de speriat.
Ce e de fapt încălzirea globală? “Este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii. Fenomene de încălzire globală au existat dintotdeauna în istoria Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic de maximum solar, acestea alternând cu mici glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de minimum solar.

Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței Pământului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ± 0,18 °C. Dacă fenomenul de încălzire observat este cvasi-unanim acceptat de oamenii de știință și de factorii de decizie, există diverse explicații asupra cauzelor procesului. Opinia dominantă este că încălzirea se datorează activității umane, în special prin eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă prin arderea de combustibili fosili. Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei afirmă că „cea mai mare parte a creșterii temperaturii medii în a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează probabil creșterii concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență antropică. Ei consideră că fenomenele naturale ca variațiile solare și vulcanismul au avut un mic efect de încălzire până în anii 1950, dar după, efectul a fost de ușoară răcire. Teoria încălzirii globale antropice este contestată de unii politicieni.

Există teoreticieni ai conspirației care cred că totul este doar un pretext al elitelor mondiale de a cere taxe împotriva poluării. Încălzirea globală are presupuse efecte profunde în cele mai diferite domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea ghețarilor, extincția a numeroase specii și schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susținută, al cărei aspect central este ratificarea de guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanților care influențează viteza încălzirii”.

Ce trăim noi, aici?

Avem acum, în 2024, o primăvară atipică, după o iarnă cam leșinată. Vegetația a pornit cam cu 3 săptămâni mai devreme, aproape cu o lună. Eram fericiți. Doar că valul recent de frig a distrus mare parte din florile pomilor, de la care aveam mari așteptări. Dar suntem martori istorici ale unor fenomene incredibile.

• de obicei, în luna mai urcam pe Creasta Cocoșului pentru a vedea de jur împrejurul Maramureșului totul verde, iar în zări, creste înzăpezite. Am văzut-o deja în martie, de la baza Crestei, cu pomi înfloriți. Altă ima­gine superbă am văzut de o săptămână din Săcel, cu Valea Izei înflorită și verde, dar cu munții Rodnei albi în fundal.
• până și florile au avut ritmul lor anul acesta. La acest moment mai găsești brânduși și lușcuțe la Poiana lui Dumitru sau în Cavnic, dar ai orhidee sălbatice în Chioar, în cheile Lăpușului.
• Ciupercile, la rândul lor, întrec așteptările. De nu cumva simt ele că vine o secetă cumplită și se grăbesc. Am cules bureți de prun/spin în martie, când numele lor este Buretele lui Sfântul Gheorghe (23 aprilie). La fel, zbârciogi tot foarte devreme. Dar iată, după recentul episod de frig, am găsit pe fagi mari Pleurotus, păstrăvul de fag! O ciupercă așteptată și căutată între octombrie și decembrie!!!!
• Leurda/usturoiul sălbatic ce în alți ani abia acum apărea, are deja floare și îmbătrânește.
• A nins săptămâna trecută, în aprilie, atât în Pasul Prislop cât și pe Gutâi.
De pe Culmea Prelucilor, total înverzită, cu pomii în floare, se văd înzăpezite vârfurile Hudin, Țibleș, iar între ele munții Rodnei. Și lista ar putea continua. Am avut temperaturi de 5-6 grade în Baia Mare, de dimineață, pe Gutâi un grad sau chiar zero, iar la întoarcere am revenit la oraș la 22 de grade Celsius.

Iar, oficial

„Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea constituie cea mai caldă perioadă din ultimii 2000 de ani. Epoca actuală este mai caldă cu câteva zecimi de grad față de maximul medieval. De la începutul revoluției industriale, concentrația de dioxid de carbon a crescut cu 32 %. Aceste niveluri sunt comparabile cu cele atinse acum 20 de milioane de ani. Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creșterea vaporizației, a precipitațiilor și a numărului furtunilor. Creșterea temperaturii duce la creșterea cantității de vapori de apă care poate fi conținută în atmosferă. Unul din efectele încălzirii globale este creșterea nivelului mării, cu două cauze: creșterea volumului apei prin dilatare în urma încălzirii; adaosul de apă provenit din topirea ghețurilor din calotele polare și ghețarii tereștri. Conform rapoartelor, în secolul al XX-lea nivelul oceanelor a crescut cu 0,1 – 0,2 m, însă efectul de creștere va mai dura mult timp. Dizolvarea în oceane a CO2 suplimentar din atmosferă, presupus de origine antropică, a dus la scăderea pH-ului apei de la suprafața oceanelor, adică la acidifierea lor. Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui, favorizând incendiile de pădure. În afară de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele despăduririlor. Anotimpurile apar desincronizat față de prevederile astronomice, cu un avans local de până la două săptămâni. Acest lucru influențează de exemplu perioadele de migrație ale păsărilor. Un studiu asupra comportamentului sezonier al 130 de specii de animale a arătat un decalaj de cca. 3,2 zile pe deceniu. Fenomenul se observă și la plante. În Europa, frunzele și florile apar în medie mai repede cu 2,4 – 3,1 zile, iar în America de Nord cu 1,2 – 2,0 zile pe deceniu. Momentul atingerii maximului anual al CO2 în atmosferă în emisfera nordică confirmă avansul anotimpurilor, în 1990 el fiind atins cu 7 zile mai devreme ca în 1960. Consecințe ale schimbărilor climatice? Creșterea temperaturilor mărește riscul afecțiunilor cardiovasculare și mărește concentrațiile de ozon troposferic, care este un poluant, care poate produce astm bronșic.

Organizația Mondială a Sănătății apreciază că procesul de încălzire globală este vinovat de moartea anuală a 150 000 de persoane și îmbolnăvirea altor 5 milioane din cauza valurilor de căldură sau a diferitelor calamități naturale declanșate de acest proces. Implicațiile încălzirii globale din punct de vedere militar au fost examinate de Consiliul Consultativ Militar care a relevat câteva aspecte: Acutizarea conflictelor în zonele afectate de dezastre provocate de schimbările climatice; Migrarea populațiilor din zonele afectate de dezastre; Probleme privind dependența energetică.”
Și acum, la final, ar trebui să vă spun că am citat intenționat dintr-un raport depășit, publicat de Wikipedia, cu date din 2008-2011. Între timp, conflictele au avut loc (Siria, Ucraina etc), migrarea dinspre Africa are loc la acest moment, dependența energetică e combătută acum, cu prețul și datorită unui război. Gazul, petrolul sunt încet înlocuite, evident parțial de experimente cu câmpuri de fotovoltaice, biomasă, mașini electrice, eoliene etc. Altfel spus, se întâmplă, ba cu vârf și îndesat. Și am atins doar glazura, suprafața problemei. Nu am vorbit de alimentele modificate genetic pentru a supraviețui secetelor, frigului sau umidității excesive, nici de tendința majoră de îngrășare și de tâmpire a populației, cu toate vizibile. Poate cu legătură între ele.

2 COMENTARII

    • Ba sa mergeti! Cu ploile si frigul, iar s a restartat natura. In plus, i am gasit pe cei negri, cei aurii nu apar deodata si nu la plop ci la salcam si cires( nu obligatoriu). Merita mers!

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.