Lucăceşti, file de istorie

2
77

Apărută în An Centenar (2018), cartea profesorului Gelu DRAGOŞ aduce în faţa cititorului, „ca o mărturie a locului nost” preţioase file de istorie, îmbrăcând astfel în strai de sărbătoare Lucăceştiul şi-n jur.
Nu poate fi împlinire mai mare pentru un fiu al locului decât aceea de a-şi da obolul său spaţiului în care pentru întâia oară s-a învrednicit de bucuria vieţii. Trecut, pământ, biserică, oameni, părinţi, fraţi, prieteni, toate şi-au găsit spaţiul bine stabilit în cartea „Lucăceşti. File de istorie”, dreaptă mărturie şi mărturisire îndeobşte a autorului.
Lucrarea a fost publicată la Editura „Gutinul” din Baia Mare, având ca redactor de carte pe istoricul, eruditul profesor Dan V. ACHIM, o enciclopedie a Maramureşului, şi pe Angela-Monica JUCAN, cea care s-a implicat pentru dreapta rostuire întru scriere, bunul început a ajuns pe mâini sigure. Rezultatul, martor prezent însăşi, aici, de faţă cartea certifică aceasta.
Marele istoric al neamului, Nicolae IORGA spunea: „Înţelepciunea vieţii e simplă: fă ca pe unde ai trecut tu să fie mai bine ca înainte”. Drumul lui Gelu DRAGOŞ este suficient de cunoscut: formator de caractere (dascăl), ziarist, om al locului, familist şi prieten, dar şi căutător prin filele vremii. Bazată pe suficient material bibliografic, cartea se deschide cu un Cuvânt înainte purtând semnătura domnului ing. Ioan MĂTIEŞ, primarul comunei Mireşu Mare de care aparţine administrativ şi localitatea Lucăceşti. Inspirată cugetarea din popor a edilului: „Patriotismul nu este un merit, ci o datorie de onoare”. Parte a Cetăţii de Piatră, localitatea este situată în nord-vestul Ţării Chioarului, pe malul drept al râului Someş și este atestată documentar din anul 1403.
Factor de luminare, școala datează de la începutul secolului XIX, la început ca şcoală confesională, iar apoi ca şcoală de stat. Sunt prezentate și fauna şi vegetaţia zonei, Rezervaţia de stejar pedunculat de la Bavna-Fersig, unde primăvara înfloreşte laleaua pestriţă, care face parte din flora ocrotită de lege. Ocupaţiile tradiţionale sunt cele specifice satelor româneşti de pe valea Someşului: agricultura, creşterea animalelor, confecţionarea obiectelor vestimentare şi de uz gospodăresc, morăritul,etc.
Referitor la atrocităţile ce­lor două războaie mondiale, vom regăsi în lucrare informații despre oameni ai locului căzuţi pentru ţară, eroi ai neamului:,, Dar cele mai mari dureri le-au adus cele două războaie mondiale prin numărul mare de recrutări în armatele străine. Din cei recrutați în armata austro-ungară după 1914, unii vor ajunge în Italia și Rusia ca prizonieri și se vor încadra ca voluntari în Legiunea română depunând jurământul față de România, chiar în fața părintelui Vasile Lucaciu. Îi pomenim pe: Boloș Vasile, agricultor, Batalionul 17 Voluntari, Buciuman Ioan, agricultor, Batalionul 17 voluntari, Moldovan Chifor, agricultor, voluntar în Rusia. Alături de cei din localitățile învecinate își vor aduce con­tribuția la înfrângerea imperiului Austro-Ungar și realizarea Unirii. Unii vor lupta și pe frontul de pe Tisa în 1919”(pag.29).
Nu lipsesc a fi consemnate şi graiul satului, un interesant dicţionar de regionalisme, o actualizare a locuitorilor, personalităţi marcante ale Lucăceştiului, dintre care îi amintim pe avocatul Aurel NISTOR (fost prefect al judeţului Satu Mare, primar la Baia Mare, apoi guvernator al Asociaţiei de Coordonare a Camerei Agricole Tisa-Someş, dar şi director al ziarului Baia Mare), Dragoş Alexandru (preşedinte provizoriu al CDM), chestorul de poliţie Vasile MUREŞAN, poetul şi publicistul Ioan DRAGOŞ, autorul cărţii, Gelu DRAGOŞ.
O lucrare amplă, bogată în conţinut, cu date monografice necesare pentru lucăceni şi nu numai.
preot Radu BOTIŞ

2 COMENTARII

  1. Parinte Botis, „poetul şi publicistul Ioan DRAGOŞ”?! Oare nu era mai potrivit POETUL si JURISTUL Ioan Dragos?! Intreb si eu, asa, ca un cititor fidel al cotidianului Graiul Maramuresului?! Multumesc!

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.