Ministrul Economiei spunea, la începutul lunii aprilie a acestui an, că scopul său principal este să repornească mineritul. Inclusiv în Maramureş! Ba mai mult, el declara că primele contracte le are în vară. Totuşi, directorul Remin spune că situaţia companiei în prezent este neschimbată, adică insolvenţă. Nici primarii localităţilor foste miniere, la care compania are datorii uriaşe, nu ştiu de vreo redeschidere.
Planul ministrului din primăvară suna foarte bine şi includea mineritul nu doar din Maramureş, ci şi din alte părţi ale ţării: „Să dau drumul la minerit, ăsta e proiectul meu. Eu vă spun că până în august am primele contracte. La Remin au încercat unii să vândă sediul central, care-i în Baia Mare, e o frumuseţe. I-am oprit şi nu vindem nimic. Cuprumin îl unesc cu Moldomin şi va deveni a doua din Europa ca metalurgie, şi mai am Băiţa şi restul care-s mai mici un pic…”, declara ministrul Economiei, Niculae Bădălău, în luna aprilie a acestui an. Luna august a sosit, este aproape trecută, însă la Remin, linişte şi pace. Nici vorbă de contracte sau redeschiderea activităţii, ci din contră, tot insolvenţă: „Noi suntem în aceeaşi situaţie de până acum, adică insolvenţa. Nici nu se arată mari schimbări pe viitor. Eu tot bat drumul Bucureştiului, dar până nu vedem scris ceva negru pe alb, nu spun nimic. Unii vor, dar trebuie să se şi întâmple. Facem doar activitate curentă de conservare. Dar în ziua de azi noi nu ştim nimic altceva. Eu sper să fie aşa în viitor. Vă daţi seama, noi de ce credeţi că o tot ţinem aşa cu insolvenţa, să nu o scăpăm în faliment, numai în ideea asta, că poate, poate se va redeschide. Dacă ai băgat compania în faliment, s-a terminat cu totul. Chiar dacă mulţi asta vor, să poată pune mâna pe activele noastre. Însă noi ne luptăm să nu se întâmple asta!”, ne-a explicat Ovidiu Gâlcă, directorul Companiei Remin.
Primarii fostelor zone miniere nu ştiu nimic despre vreo redeschidere

Am stat de vorbă şi cu primarii comunelor sau oraşelor în care industria mineritului era activitatea economică de bază. Aceştia habar nu au de redeschiderea mineritului. În schimb toţi spun că ar prefera recuperarea datoriilor pe care Compania Remin le are către ei, sau dacă nu, măcar preluarea activelor societăţii în cuantumul acestor creanţe: „De atâţia ani de când s-a închis mineritul în Maramureş, e greu să-l reporneşti. Nu mai cred în poveşti. La noi oricum nu a venit nimeni să ne întrebe de situaţia actuală a galeriilor, de clădiri etc. E linişte şi pace… Ar fi bine să reînceapă industria mineritului, dar nu cred că este posibil aşa ceva, cel puţin nu în viitorul apropiat. Am râs când am auzit ce planuri au unii. Asta în condiţiile în care noi ştim în realitate ce s-a întâmplat aici, cu închiderea minelor. Probabil că ei au crezut că minele sunt ca birourile, numai s-au încuiat şi acum se deschid şi gata. Ei aşa cred că ştiu. Ar fi trebuit să vadă în ce hal sunt flotaţiile, liniile, tot e inundat, distrus…”, este de părere Mihai Ceteraş, primarul comunei Băiuţ. „Mai important ar fi ca Reminul să-şi achite cumva datoriile către noi, ori să ne predea din clădiri în contul acestor creanţe. Datoriile se ridică la 1,72 milioane lei. În contul lor ar putea să ne dea cantina, cabana de pe Tocila, imobile care se deteriorează dacă nu sunt întreţinute, iar în momentul în care se va face ceva, nici nu-ţi mai vine să preiei nişte ruine. Nu ştiu cât mai ţin în insolvenţă compania”, a precizat Cristian Man, consilier în primăria Băiuţ. „Nu am fost contactaţi de nimeni în legătură cu minele. Însă la Borşa, din ce am discutat cu specialiştii în minerit, nu mai poate fi aplicată tehnologia de azi, care se foloseşte în exploatări miniere. Dacă pe parcurs vor apărea alte tehnologii noi, atunci poate că se va putea face ceva. Dar minerit în galerie este exclus în ziua de azi. Nici mineritul în carieră deschisă nu este posibil la noi, din cauză că adâncimea este de 1.600 de metri”, ne-a explicat şi primarul oraşului Borșa, Sorin Ion Timiș. „Nu ştim nimic de redeschiderea mineritului. În schimb, am depus o adresă cu drept de preemţiune asupra tuturor clădirilor de la Remin, pentru că societatea are datorii mari către primărie. Cred că acestea se ridicau la circa 30 de miliarde lei vechi (n.r. 3 milioane lei noi) în 2009. De atunci nu am mai avut voie să le creştem cu penalităţi, pentru că au intrat în insolvenţă. Eu cred că în banii aceştia am putea prelua toate clădirile lor. Astfel, avem o serie de ruine în zonele strategice ale oraşului, ce stau abandonate, iar aceste zone nu se pot dezvolta. Deci clădirile companiei blochează dezvoltarea oraşului. Dacă în urmă cu ani buni Remin era cel mai mare angajator din oraş şi ţinea în viaţă comunitatea, din punct de vedere economic, astăzi blochează dezvoltarea Cavnicului. Circa 80% din proprietăţile importante sunt ale lor în localitatea noastră”, a spus şi Vladimir Petruţ, primarul din Cavnic. „Nu ştiu absolut nimic despre vreo redeschidere a mineritului. Nimeni nu m-a contactat să mă anunţe ceva în acest sens. Mai rentabil pentru noi ar fi dacă Reminul ne-ar ceda pompele de apă de la Ilba, pentru a putea rezolva problema alimentării cu apă acolo”, a conchis Sorin Lupşe, primarul din Cicîrlău.