Praf de steril în atmosfera din Baia Mare şi Tăuţii-Măgherăuş!

Vântul puternic ce a bătut în cursul zilei de luni în Baia Mare şi Tăuţii-Măgherăuş a antrenat şi particule de steril de pe iazurile de decantare din zonă. Astfel, unii locuitori din cele două oraşe s-au plâns de faptul că, în ultimele zile, au fost nevoiţi să respire aer poluat cu pulberi de pe aceste iazuri. Autorităţile judeţene cunosc situaţia, însă nu pot face nimic să rezolve situaţia.
Astfel, locuitori de pe strada Viilor din Baia Mare ne-au sesizat că un nor de praf cu steril a fost antrenat de vânt de pe iazurile de decantare: „Luni, vântul a fost foarte puternic, a adunat praful de pe iazurile de depozitare a sterilului şi l-a împrăş­tiat prin oraş. Eu locuiesc pe strada Viilor în sus, intersecţie cu Nucului. Acel praf fin s-a depus şi pe iarbă, pe care o folosim ca nutreţ pentru animale, dar şi pe meri, castani, nuci, deci peste toţi pomii. La cei care au grădini în zonă, praful acela de steril se depune şi pe legumele pe care apoi le mânâncă. Nu ştiu cât ne afectează… Problema este că a început sezonul de toamnă, iar vântul bate tot mai des. Pur şi simplu au venit valuri de praf din acela. Deci cât timp a bătut vântul, numai praf din acela am înghiţit. Ar fi bine să se ecologizeze odată aceste iazuri, aceste halde de steril, că noi toţi avem de suferit. Eu vreau să trăiesc sănătos aici pe deal, dar nu prea am cum în aceste condiţii. Sunt forţat să inhalez nu ştiu ce pirită, sau cianuri, care numai bine nu îţi fac! Însă cam în toată ţara este situaţia asta, unde sunt iazuri de genul acesta. Tocmai de aceea ar trebui luate măsuri. Pe mine mă interesează să respectăm cu toţii natura. Că altfel ne facem tocmai noi rău. Când fac fânul, la primul cosit, la otavă, aceasta este plină de praf atunci când o întorci. Acest praf din nutreţ provine şi de la aceste halde de steril. El a fost tratat cu tot felul de substanţe chimice precum cianura, iar apoi ajunge în hrana animalelor şi noi mâncăm această carne la final”, ne-a explicat băimăreanul Vasile Bila. Şi în Tăuţii-Măgherăuş norul de praf cu steril a acoperit zona oraşului: „Bozânta Mare este sub asediul pulberilor de câteva zile! Iazul companiei Remin pârjo­lește tot! Alarmă Garda de Mediu!”, a spus Anton Ardelean, primarul din Tăuţii-Măgherăuş. „Nu pu­tem sta afară cu copiii că tot praful acela îl respiră! Şi noi am făcut sesizări la Garda de Mediu, dar nu am primit niciun răspuns concret!”, a precizat Sabrina Sesterac. „E dezastru. Sper să se facă ceva. Nu se poate sta afară”, a declarat şi Alexandra Buciuman. „Acel praf conţine şi urme de cianură de potasiu. Vai de sănătatea copiilor noştri. Domnilor, nu staţi cu mâna în şold, faceţi ceva! Securizaţi iazul din fonduri proprii şi daţi-i în judecată să plătească lucrarea, dacă altfel nu vor!”, este de părere Adrian Birta. „Praful nu mai conţine cianuri, dar conţine praf de siliciu care provoacă silicoză. Plus ceva arsen şi metale grele! S-au dat bani pentru închideri de mine, dar pentru securizare iazuri, deloc”, a spus şi Gheorghe Mureşan.

Autorităţile şi Compania Remin cunosc problema, însă nu pot face nimic!

Reprezentanţii Gărzii de Mediu Maramureş şi ai Companiei Remin nu sunt străini de această problemă, dar spun că sunt legaţi la mâini şi nu pot face absolut nimic. Puterea stă în mâinile guvernanţilor: „Iazul Bozânta este un iaz pe care ministerul încearcă să-l închidă de ani de zile, dar nu sunt bani. Celălalt, de la Tăuţii de Sus, se ocupă de el Conversminul. L-am predat la minister, iar acesta l-a predat mai departe Conversminului pentru închidere. S-au băgat bani în el până la un moment, după care s-au oprit banii, iar acum nu este nici închis de tot, dar nici nu funcţionează. Însă după vântul de luni eu m-am şi aşteptat să se ridice anumite cantităţi de praf. Însă nu cred că de la Tăuţii de Sus a ajuns praful până în zona minei Săsar, dar iazurile reprezintă o problemă a noastră, a tuturor. Din câte ştiu eu, proiectul tehnic de închidere a iazului de la Bozânta a ajuns la o valoare de 149 milioane de lei! De asemenea, până acum Conversminul a primit anul acesta, pentru activitatea de conservare şi închidere din toată ţara, 40 de milioane! Eu, spre exemplu, nu am primit banii de decont din luna mai şi atunci de unde să dea statul 149 de milioane numai pentru iazul din Bozânta?! Ce credeţi, că nu vrea lumea să-l închidă? Toţi am scăpa de problemele astea. Rezolvarea e însă la cei din Bucureşti, însă probabil că astea nu sunt priorităţi pentru ei, nu mai spun nimic altceva…”, a declarat Ovidiu Gâlcă, directorul Remin. „Am primit şi noi ieri (n.r. luni) un telefon şi ştim că e un fenomen care se întâmplă în perioadele cu vânt puternic, iar ieri a fost o asemenea zi. Din păcate, iazul Bozânta nu este încă ecologizat şi atunci pe plaja iazului există încă sterilul acela foarte fin care la vânturile astea puternice este antrenat. Problema este că pentru iazul respectiv sunt obţinute toate autorizaţiile necesare pentru realizarea lucrărilor de ecologizare, dar din păcate nu au fost alocate şi fondurile necesare. O altă problemă este că momentan accesul pe plaja iazului nu se mai poate face. Am discutat şi eu la Remin în cursul zilei de luni şi le-am spus dacă s-ar putea să urce şi să stropească cel puţin, însă drumurile de acces s-au distrus şi plaja iazului este instabilă să se urce cu un utilaj. Aici e toată problema. Noi pu­tem da şi amenzi, dar cu asta nu rezolvăm nimic, Reminul este în insolvenţă, iar iazul le apar­ţine, nu este predat Conversminului pentru ecologizare. Noi chiar dacă am făcut de-a lungul timpului hârtii către conducerea noastră, în care am explicat situaţia, nu s-a putut face mare lucru pentru că rezolvarea problemei stă în mâinile Guvernului. Acest iaz este închis din 2007. De atunci nu s-a mai depozitat pe el, iar acum suntem în 2019 şi nu este făcută nicio lucrare de ecologizare. Chiar şi ce a mai fost pe acolo, drumuri, căi de acces, sunt degradate toate. Din ce am vorbit la Remin, am zis: haideţi totuşi să ve­dem dacă se poate face ceva. Au spus că nimeni nu-şi asumă riscul să urce cu o autocisternă să stropească plaja că este instabilă. Deci nu se poate face mai nimic aşa… În momentul în care s-a închis iazul, s-a realizat proiectul de ecologizare. Toate documentele sunt obţinute, dar nu s-au alocat banii. Reminul încă nu l-a predat la Convers­min. De aceea nu s-a mai făcut niciun fel de lucrare în zona respectivă. Aceste lucrări urmează să fie executate prin proiectul de închidere. Acum dacă nu vin banii, nu se face nimic. Nu stă însă în puterea noastră să alocăm aceste fonduri. Nici Reminul nu are vreun semn că poate preda iazul la Conversmin să înceapă lucrările. Bugetul de austeritate la nivel naţional nu prevede niciun leu pentru astfel de lucrări. Şi e rău că a venit toamna, suflă vântul mult mai tare. Tocmai de aceea am insistat şi eu la cei de la Remin să facem ceva practic, însă mi-au spus că nu au nicio soluţie să ajungă pe iaz să poată uda plaja. Soluţia ideală însă este ca iazul să fie ecologizat cât mai repede. Noi încercăm prin mijloacele noastre, facem un control, stabilim nişte măsuri, dar şi acestea trebuie să fie viabile. Dacă ei spun că nu pot să le îndeplinească, nu le stabilim doar de dragul să fie stabilite. Deci trebuie analizată situaţia din toate punctele de vedere, inclusiv dacă se şi pot realiza măsurile stabilite”, a conchis Marcela Chindriş comisar-şef Comisariatul Judeţean al Gărzii de Me­diu Maramureş.